Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
UE pregătește relaxarea regulilor privind îndatorarea
Regulile Uniunii Europene cu privire la datorii urmează să fie reformate, în ciuda opoziției statelor „austere” care susțin că relaxarea fiscală nu va face decât să crească deficitele şi datoriile unor state deja puternic îndatorate.
Actualele prevederi stricte în materie de datorie şi deficit, cunoscute drept Pactul de Stabilitate şi Creştere, suspendate din cauza pandemiei și a exploziei preţurilor la energie, ar urma să se aplice din nou, din 2024, relatează platforma European Newsroom. Conform Pactului, deficitele statelor UE nu trebuie să depăşească 3% din PIB-ul propriu, datoria trebuie menţinută sub 60% din PIB, iar în caz contrar, 5% din datoria care depăşeşte pragul de 60% trebuie rambursată anual. Regulile datează din anii 1990 şi au fost deseori ignorate, demonstrând necesitatea unei schimbări.
Propunerile de reformă introduc o mai mare flexibilitate și planuri adaptate pentru fiecare ţară de reducere a datoriei. Însă țările nordice adepte ale „austerităţii”, inclusiv Germania, vor ca regulile să rămână stricte și se tem că reformele vor submina principiul corectitudinii în interiorul UE.
În acest context, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis (foto), a subliniat că „trăim într-o lume foarte diferită de cea de acum 30 de ani”, iar noile reguli, care ar trebui adoptate până la finele anului, trebuie să reflecte aceste modificări.
Majoritatea ţărilor, mai ales cele cu datorii mari ca Belgia sau Italia, susțin ideea unei abordări specifice fiecărui stat. În prezent, datoria publică a Italiei este de 144,4% din PIB, în timp ce Belgia va termina anul cu o datorie de 106% din PIB. În România, datoria a depășit 50% din PIB, iar deficitul bugetar în 2022 a fost de 5,68% din PIB. (C. Z.)