UE va ajuta ţările sărace cu un miliard de euro

▲ Intenţia a fost anunţată de comisarul european pentru Agricultură, Mariann Fischer Boel ▲ Cea mai mare parte a acestor fonduri ar urma să fie cheltuită pentru achiziţionarea de îngrăşăminte şi seminţe sau pentru alte modalităţi de creştere a producţiei, iar 15%, pentru ajutoare alimentare ▲

Comisia Europeană va oferi săptămâna viitoare un miliard de euro din fondurile europene pentru agricultură necheltuite pentru a ajuta fermierii din ţările cele mai sărace să crească producţia alimentară, scria, ieri, EUObserver. Intenţia a fost anunţată de comisarul european pentru Agricultură, Mariann Fischer Boel, în cadrul unei conferinţe internaţionale desfăşurate la Bruxelles, cu tema „Cine va hrăni lumea?“, organizată de Parlamentul European şi Preşedinţia franceză a Uniunii Europene. Oficialul european a afirmat că, aşa cum a adoptat „măsuri imediate“, pentru a veni în sprijinul marii producţii agricole europene, UE trebuie acum să ajute şi ţările cele mai sărace care se confruntă cu consecinţele dramatice ale actualelor creşteri la nivel mondial ale preţurilor alimentelor. „Cred că moneda are două feţe: pe de o parte, există ţările exportatoare de produse alimentare care pot profita de aceste exporturi pentru a-şi îmbunătăţi propria situaţie economică. Dar ţările care importă net produse alimentare se confruntă cu o mare problemă“, a declarat presei comisarul european, care a adăugat că „la nivelul Uniunii Europene vom propune un pachet (de măsuri - n.r.) care să permită ţărilor în curs de dezvoltare care sunt importatoare nete să obţină bani pentru seminţe şi îngrăşăminte pentru a-şi îmbunătăţi producţia de proprie“.

Bani pentru îngrăşăminte chimice

Potrivit „Financial Times“, propunerea, care nu este încă finalizată, sugerează crearea unui fond de 750 de milioane de euro în 2008 şi 250 de milioane de euro în 2009, din sumele de bani alocate pentru cumpărarea producţiei agricole a UE rămase nevândute şi care nu mai sunt necesare în urma creşterii cererii de produse alimentare. Cea mai mare parte a acestor fonduri ar urma să fie cheltuită pentru achiziţionarea de îngrăşăminte şi seminţe sau pentru alte modalităţi de creştere a producţiei, iar 15%, pentru ajutoare alimentare. Este de aşteptat ca propunerea să dea naştere unor dezbateri aprinse la nivelul statelor membre, dat fiind că, de obicei, Germania obiectează atunci când se pune problema folosirii fondurilor europene necheltuite, care, altfel, s-ar întoarce în bugetele naţionale. Franţa îşi menţine însă tonul critic la adresa ideilor Bruxellesului, conform cărora concesiile în privinţa politicii agricole comune ar trebui făcute în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare. În cadrul aceleiaşi conferinţe, ministrul francez al Agriculturii, Michel Barnier, a afirmat că „numai regulile privind comerţul liber şi pieţele libere nu sunt suficiente pentru a rezolva problema lipsei alimentelor sau cea a aprovizionării cu alimente“. „Răspunsul în faţa siguranţei alimentare nu poate fi doar simpla liberalizare a comerţului, după cum nu este suficient nici să ne bazăm pe protecţionism. Piaţa internaţională este, în continuare, necesară, dar ea trebuie să fie organizată corespunzător, iar alegerile noastre în privinţa producţiei sunt deciziile suverane ale fiecărui stat membru, în parte“, a spus oficialul de la Paris.

Ca o soluţie alternativă pentru criza actuală, Michel Barnier a susţinut ideea „pieţelor agricole regionale“, în principal în Africa, menite să contribuie la colectarea de resurse agricole prin depozitarea colectivă a cerealelor sau adaptarea în comun a cursurilor râurilor pentru irigaţii. „Ar trebui să propunem pachete de ajutoare cu ţintă directă pentru o anumită regiune“, a mai spus ministrul francez.