Un album de specialitate, dar şi „o carte vie”

Volumul „Moldova bisericilor de lemn” a ajuns, în seara zilei de marți, 10 octombrie, și în fața publicului băcăuan. Lansarea albumului de reportaj apărut la Editura „Trinitas” a Patriarhiei Române a avut loc la Arhivele Naționale Bacău.

Într-un cadru în care istoria se împletește cu prezentul, la sediul Arhivelor Naționale, și în prezența unui public cald, interesat de domeniul monumentelor istorice, a avut loc lansarea băcăuană a albumului de reportaj „Moldova bisericilor de lemn” al Otiliei Bălinișteanu, jurnalist la „Ziarul Lumina”.

Volumul a fost prezentat de părintele Nicolae Dascălu, directorul Publicațiilor LUMINA, care a evidențiat amploarea proiectului, ce a avut la bază un demers jurnalistic născut în redacția „Ziarului Lumina”, tenacitatea în ducerea până la capăt a acestuia și munca de excelență pentru transpunerea în volum a reportajelor autoarei făcută de echipa de la Editura „Trinitas”.

Referindu-se la perspectiva din care autoarea s-a apropiat de bisericuțele surprinse în reportajele din carte, părintele Nicolae Dascălu a remarcat că „radiografia pe care Otilia Bălinișteanu o face acestor biserici este una trecută prin filtrul comunității, al sufletului omenesc. În orice sat, biserica este sufletul comunității. Și ca să surprinzi într-adevăr viața spirituală a locului, trebuie să vezi și biserica, și casele oamenilor, să privești și spre sufletele lor, și spre sufletul preotului de acolo”.

Părintele director al Publicațiilor Lumina a mai scos în evidență faptul că autoarea „nu refuză punctul de vedere specializat, științific, etnografic, arhitectural, dar, în același timp, trece totul prin filtrul jurnalistic. Aici cred eu că este meritul cărții. De aceea, nu este doar un album de specialitate, este o carte vie”.

Bisericile, file de istorie

„Volumul este o mărturie, la timpul dat, a monumentului și, în același timp, a comunității. Între biserica locaș de închinare și biserica din sufletele oamenilor există o comunicare permanentă. Și această comunicare se vede radiografiată în carte. Dacă peste 10 ani s-ar mai face o serie de astfel de reportaje, am vedea de fapt evoluția societății noastre. Pentru că bisericile sunt cărți de identitate ale comunităților noastre și file din cartea de istorie a neamului românesc”, a conchis părintele Nicolae Dascălu.

La rândul său, istoricul Vilică Munteanu, președintele Asociației Arhiviș­tilor Bacău, a ținut să sublinieze faptul că „volumul este unic ca abordare. Povestea fiecărei bisericuțe e ca un stop-cadru. Acesta este meritul autorului care este și gazetar: știe să transmită informație bogată în câteva cuvinte și să te facă să citești și să dai și fila cealaltă. Meritul incontestabil este și al imaginii, pentru că ne aflăm în fața unui album de reportaje, subtitlu foarte inspirat formulat. Veți regăsi în carte, minunat evocate, poveștile acestor călătorii la bisericile de lemn din Moldova, cu bucurii, cu necazuri, cu dezamăgiri, toate scrise într-un foarte rafinat stil gazetăresc”.

A doua parte a întâlnirii, moderată de directorul Arhivelor Naționale Bacău Mihaela Chelaru, s-a constituit într-un dialog viu între public și autor, mulți dintre preoții prezenți au împărtășit din experiențele personale și au descris eforturile pe care le-au făcut pentru a salva bisericuțele de lemn în care slujesc.

Părintele Marius Cojocaru de la biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”-Cașin a vorbit despre implicarea comunității în restaurarea bisericuței monument istoric, dar și despre lipsa de cooperare cu instituțiile statului. „Am riscat, în 2005, când, în urma unor ploi masive care au degradat în ultimul hal bisericuța, am hotărât, după demersuri fără nici un rezultat, să o restaurăm singuri, respectând întocmai înfățișarea inițială. Noi, preoții de la aceste biserici, care vrem să facem câte ceva, constatăm cu tristețe că la demersurile pe care le înaintăm la instituțiile de resort nu primim absolut nici un răspuns”, a spus părintele Cojocaru.

Părintele Vasile Popa, de la biserica de lemn Rusăiești - Poduri, una dintre cele mai vechi din Moldova, a descris impasul în care se află în privința împrejmuirii cimitirului din jurul bisericii de 400 de ani deoarece cimitirul nu mai poate fi gestionat de biserică, fiind în administrarea Consiliului local. „Ne confruntăm cu destule probleme în privința întreținerii acestor biserici de lemn. Cred că această carte grea, și la propriu, și la figurat, ne va fi de folos și nouă, celor care slujim într-o astfel de biserică, și altor cititori”, a spus părintele Popa.
Părintele Constantin Ceaușu, de la biserica de lemn Merișor - Scorțeni, a povestit cum a găsit bisericuța monument: „Când am ajuns la Scorțeni, în 1989, bisericuța de lemn era o ruină. Intrau cățeii, purceii, găinile, prin găurile din fundație. Când am văzut-o așa, sincer vă spun, m-a lovit o jale, o durere… ploua în ea ca afară. Iar ea este unică în țară, căci este singura biserică în care bolta este sculptată în scări inverse - ca și cum Dumnezeu coboară spre noi. M-am apucat de restaurare, am adus meșteri de la Schitul Frumoasa, am cărat șindrila cu mașina proprie și am acoperit biserica”.

Părintele George Nădejde, de la biserica de lemn „Sfântul Nicolae” - Orbeni, a vorbit despre puținele informații care s-au păstrat despre bisericile vechi. „Din 2004, de când sunt paroh la Orbeni, am căutat mereu să mă documentez cu privire la biserica de lemn «Sfântul Nicolae», dar și în privința altor biserici de lemn și am găsit puține informații. Și cred că volumul acesta e ca o mină de aur de care avem nevoie nu numai noi, cei care avem biserici de lemn în parohie”.