Românii care vor să cumpere o locuinţă în această perioadă trebuie să plătească, în medie, cu 14% mai mult decât cei care au făcut acest pas la finele lui 2023, reiese dintr-o analiză de specialitate.
Un an de cultură europeană la Sibiu
▲ Oraşul Sibiu a deţinut în acest an titlul de Capitală Culturală Europeană, cu această ocazie fiind organizate zeci de manifestări cultural-artistice care au promovat valorile româneşti în context european ▲ Programul „Sibiu - capitală culturală europeană 2007“ a fost cel mai important proiect cultural din România, iar pe lângă numeroasele evenimente desfăşurate de-a lungul anului la Sibiu, proiectul a adus şi 1 milion de turişti ▲ Programul „Capitală culturală europeană“ a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în anul 1985, la iniţiativa Melinei Mercouri, ministrul grec al Culturii la vremea respectivă, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a promova dezvoltarea culturii ▲
Statutul de capitală europeană se acordă, din 1985, de Parlamentul European unui oraş, pentru un an sub deviza „Să aducem popoarele Europei împreună“, proiectul luând naştere ca urmare a iniţiativei Melinei Mercouri, ministrul grec al culturii la vremea respectivă. Din 2007, programul a cuplat câte un oraş din ţările Europei Occidentale cu altul din ţările central şi est-europene. În anul 2007, oraşul Sibiu a fost „Capitală Europeană a Culturii“, împreună cu Luxembourg, amândouă cu statut egal şi caracterizate de un trecut bogat şi de diversitate culturală. În anul 1999, Parlamentul European şi Consiliul au hotărât asupra unei liste de state membre care vor găzdui evenimentul pe rând, cele două instituţii au definit criteriile pe care trebuie să le îndeplinească oraşele pentru a fi desemnate Capitale Europene ale Culturii. Titlul de capitală Culturală Europeană se acordă de un juriu format din şapte membri independenţi, experţi în sectorul cultural, dintre care doi sunt numiţi de către Parlamentul European, examinează candidaturile oraşelor şi trimite un raport Comisiei, Parlamentului European şi Consiliului. Consiliul, pe baza unei recomandări a Comisiei desemnează oficial Capitală Europeană a Culturii. Un punct care a cântarit mult în decizia luată în 2004 a fost parteneriatul special cu Luxemburg în organizarea programului pentru 2007, coordonarea evenimentelor între cele două oraşe, dar şi multiplele parteneriate şi programe de colaborare europeană dezvoltate de Sibiu cu Landshut, Rennes, Klagenfurt, Deventer (oraşe înfrăţite cu Sibiul). 1 milion de turişti la Sibiu Programul „Sibiu - capitală culturală europeană 2007“ a fost un program prioritar al Ministerului Culturii şi Cultelor, la care a participat şi Asociaţia „Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007“, special înfiinţată pentru a pregăti programul cultural şi pentru a planifica evenimentele din cadrul acestuia. Tema aleasă de către oraşul Sibiu anul acesta a fost „Oraş al Culturii - Oraş al Culturilor“, urmărindu-se astfel să se sublinieze profilul multicultural al oraşului. Programul a fost gândit astfel încât să promoveze cooperarea culturală şi să accentueze dimensiunea europeană a oraşului Sibiu printr-un program cultural ce cuprinde proiecte din mai multe domenii: Artele spectacolului, Muzică, Patrimoniu, Film - Foto - Multimedia, Literatură - Publicaţii, Mobilitate, Arhitectură, Arte - vizuale, Interdisciplinar, etc. De asemenea, Programul Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007 a fost gândit să ofere şi oportunităţi pentru probleme de incluziune şi coeziune socială, educaţie, turism patrimoniu şi regenerare urbană la toate nivelurile. Ca urmare a programului „Sibiu - capitală culturală europeană“ s-a îmbunătăţit vizibilitatea pe plan internaţional a Sibiului, numărul vizitatorilor a crescut considerabil, atât din ţară cât şi din străinătate, potrivit organizatorilor, acesta ajungând la 1 milion de turişti, însă avantajele nu s-au oprit aici. Tot ca o consecinţă a proiectului, municipiul Sibiu a fost inclus de cotidianul britanic „The Guardian“ pe unul dintre primele zece locaţii turistice fabuloase ale lumii. Beneficiile proiectului „Sibiu 2007 - Capitală Culturală Europeană“ Pe parcursul anului 2007, concertele de muzică (toate genurile), spectacolele de teatru, expoziţiile şi, în general, manifestările dedicate evenimentului au trecut de cifra 1.000. Aproximativ două milioane de spectatori au fost prezenţi la evenimentele organizate la Sibiu în cadrul Programului Capitală Culturală Europeană 2007. Potrivit bilanţului întocmit la finele proiectului de anvergură desfăşurat la Sibiu, Ministerul Culturii şi Cultelor a finanţat 220 de proiecte oficiale în 11 luni din acest an, la aceste proiecte adăugându-se alte proiecte derulate de Asociaţia Sibiu 2007 sau de alţi organizatori. Sondajele au arătat că peste 55 de milioane de indivizi din 20 de ţări europene au văzut la televizor evenimentele de la Sibiu, ca urmare a campaniei internaţionale prin cumpărare de spaţiu media la televiziunile externe. Numărul vizitatorilor români a fost estimat la un milion, iar până la 31 octombrie au fost înregistraţi în mod oficial în oraşul Sibiu 150.306 turişti, iar în judeţ aproape 200.000. Se estimează că până la sfârşitul anului numărul celor care au înnoptat la Sibiu în 2007 va ajunge la 700.000. Cel mai mare impact financiar ca urmare a acestui program cultural s-a înregistrat în sectorul turismului - 95% din hoteluri şi pensiuni raportând impact semnificativ şi mare. Majoritatea firmelor (57%) au raportat faptul că Programul „Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007“ a avut un impact pozitiv asupra profitului activităţii lor. Teatru, artă fotografică, muzică Cele peste 1.000 de manifestări desfăşurate de-a lungul anului la Sibiu, capitală culturală europeană, au debutat grandios, prin prezenţa celebrei orchestre de la „Scala“ din Milano, ce a susţinut două concerte în luna februarie. Vom prezenta mai jos unele dintre cele mai importante manifestări desfăşurate la Sibiu. Capitala Culturală Europeană a găzduit Festivalul de Muzică Barocă, ansambluri şi solişti francezi şi români au susţinut concerte în Sala Oglinzilor a Bibliotecii Astra din Sibiu. Peste 300 de invitaţi de marcă au participat la ediţia a şasea a Festivalului Internaţional de Film Transilvania, desfăşurat anul acesta atât la Cluj Napoca cât şi la Sibiu. În cadrul festivalului TIFF au fost proiectate 160 de filme din 39 de ţări, spectatorii urmărind în premieră filmul câştigător al Palme dâOr de la Cannes - 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile al regizorului ieşean Cristian Mungiu. Premiile UNITER, amplu program de analiză anuală a fenomenului teatral din România, au fost acordate în cadrul unui spectacol de Gală desfăşurat tot la Sibiu, mari actori ai scenei româneşti fiind prezenţi la eveniment. Royal Shakespeare Company din Londra a participat în cadrul Festivalului de Teatru European de la Sibiu, cu spectacolele: „Visul unei nopţi de vară“ de Shakespeare, regia Tim Supple, şi „Macbett“ de Eugene Ionesco, în viziunea regizorală a lui Silviu Purcarete. La Sibiu au mai fost organizate expoziţii de artă fotografică, spectacole de new jazz, avant-jazz, free jazz, improvised music, art-noise, electro music, avant-rock, rock. Festivalul Artmania Sibiu a găzduit nume precum Within Temptation, Anathema, My Dying Bride, Tarot, The Gathering, Haggard, Iris, Viţa de Vie, Luna Amară, o parte din trupele prezente aflându-se pentru prima dată în România. ▲ Luxemburg, de două ori Capitală culturală europeană Luxemburg este primul oraş care a fost numit pentru a doua oară Capitală Europeană a Culturii (prima dată a fost în 1995). În acest an însă zona capitalei culturii a fost extinsă la câteva regiuni vecine (o zonă de aproximativ 11 milioane de locuitori): Marele Ducat de Luxemburg în întregime, comunităţile francofonă şi germană ale Belgiei, Lorena în Franţa, Rheinland-Pfalz şi Saarland în Germania. Capitala luxemburgheză a fost un eveniment transfrontalier, a acoperit graniţele lingvistice şi culturale, încurajând mobilitatea. Unul din obiectivele oraşului Luxemburg a fost „depăşirea frontierelor“. În Luxemburg şi Marea Regiune au avut loc 500 de proiecte din toate domeniile culturale, grupate într-un program structurat în funcţie de cele patru anotimpuri, fiecare anotimp fiind marcat de o sărbătoare specială.