Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Un an de UE dezamăgitor pentru România

Un an de UE dezamăgitor pentru România

Un articol de: Oana Nistor - 21 Ianuarie 2008

Europarlamentarul Corina Creţu a trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Traian Băsescu şi primu-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu, în care atrage atenţia asupra faptului că bilanţul primului an de când România a devenit membru al Uniunii Europene este „dezamăgitor, neatingându-se nici unul dintre obiectivele pe care ţara noastră le-a anunţat înainte de aderare“. Mai mult de atât, Corina Creţu avertizează că România a primit „numeroase reproşuri din partea organismelor comunitare pentru decizii care contravin politicilor europene şi angajamentelor asumate de ţara noastră“. Europarlamentarul PSD a subliniat că inexistenţa unei politici europene clare din partea României se datorează conflictelor repetate între cei doi înalţi demnitari români. De asemenea, Corina Creţu vine cu propunerea de a se înfiinţa, după modelul ministrului pentru relaţia cu Parlamentul, a unui post de demnitate publică, fie la MAE, fie în cadrul altui minister, care să aibă ca finalitate legătura cu parlamentarii români din Parlamentul European.

Monica Iacob-Ridzi, raportor european privind mobilitatea pe piaţa europeană a muncii

Parlamentul European a desemnat-o pe Monica Iacob-Ridzi, eurodeputat român din partea PD-L, în funcţia de raportor pentru Planul de Acţiune privind mobilitatea pe piaţa europeană a muncii, pentru perioada 2007-2010. Eurodeputatul român va trebui să prezinte soluţii pentru eliminarea barierelor impuse pe piaţa muncii din unele state membre, cât şi pentru recunoaşterea reciprocă a drepturilor sociale şi de pensie, se arată într-un comunicat. „În calitate de raportor, voi urmări eliminarea restricţiilor arbitrare pe piaţa muncii, ce sunt impuse cetăţenilor români. Voi acţiona în aşa fel încât Parlamentul să aibă o poziţie tranşantă în această privinţă. Este un drept fundamental al cetăţeniei europene şi de aceea trebuie să obţinem transpunerea lui în realitate“ a afirmat Monica Iacob-Ridzi.

Raportul are o importanţă deosebită pentru România, deoarece muncitorii români sunt vizaţi de restricţii impuse de 12 state comunitare. Instituţiile europene au un cuvânt important de spus şi pot aproba sau respinge solicitările statelor membre pentru continuarea sau sistarea perioadelor tranzitorii.

Planul de acţiune al Uniunii Europene pentru perioada 2007-2010 va delimita domeniile în care Comisia Europeană va trebui să propună acte legislative pentru implementarea liberei circulaţii pe piaţa muncii. Prin creşterea mobilităţii se urmăreşte în acelaşi timp şi realizarea obiectivului principal al Strategiei de la Lisabona - creşterea economică şi realizarea unui grad mai mare de ocupare a forţei de muncă în Uniunea Europeană, precizează comunicatul.

Extremişti spanioli, împotriva imigraţiei clandestine

O manifestaţie de mici proporţii împotriva imigraţiei clandestine a avut loc duminică, la Madrid, informează AFP. La apelul mişcării de extremă-dreaptă, Democracia Nacional (grupare ultranaţionalistă), aproximativ 200 de persoane au defilat în centrul Madridului, încadrate de un număr aproape egal de poliţişti, care s-au temut de producerea unor incidente în cursul acestei manifestaţii. Deşi respinsă iniţial de autorităţi, manifestaţia a avut totuşi loc datorită acceptului dat de justiţie. Participanţii au scandat lozinci împotriva „insecurităţii“ generate, în opinia lor, de imigraţia clandestină şi au afirmat că vor „să recupereze Madridul“ de la „mafia“ acestui fenomen. După cum notează AFP, manifestaţiile împotriva imigraţiei sunt puţin frecvente în Spania, ţară în care, în ultimii ani, s-au instalat mai multe milioane de imigranţi, în principal latino-americani şi români, contribuind la creşterea economică a acestei ţări, după cum afirmă guvernul de la Madrid. Străinii reprezintă circa 10% din populaţia de 45 de milioane de locuitori, cât numără Peninsula Iberică.