Un bun fiu al Bisericii strămoşeşti

Poetul Mihai Eminescu a fost pomenit ieri la cimitirul Bellu din Capitală. Slujba Parastasului a fost săvârşită de Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori. Şi la Galaţi a fost organizat joi seara un eveniment cultural dedicat marelui poet.

Oameni de cultură, admiratori ai poetului, tineri seminarişti şi credincioşi s-au strâns ieri în jurul mormântului din cimitirul Bellu pentru a se ruga pentru sufletul său. Prezenţa atât de numeroasă la mormântul poetului, a spus PS Ciprian Câmpineanul, dovedeşte că românii "nu îşi uită valorile şi mai ales pe acei oameni care au fost înzestraţi de Dumnezeu cu calităţi deosebite şi care s-au identificat cu durerile, cu necazurile şi cu suferinţele poporului".

Mihai Eminescu a fost un bun fiu al Bisericii strămoşeşti. "Cine nu cunoaşte sintagma pe care o rostim deseori, şi care îi aparţine lui, că Biserica Ortodoxă Română este "maica spirituală a poporului român"! De aceea Eminescu avea o mare consideraţie pentru Biserică, şi aşa se explică şi faptul că după ce România a fost ridicată la rangul de regat, după 1881, el şi cu Ioan Slavici au fost aceia care, pentru prima oară, au pus problema în mod public în legătură cu necesitatea construirii unei catedrale pe măsura demnităţii poporului român", a mai spus Preasfinţia Sa, care a amintit şi de familia evlavioasă a poetului din Ipoteştii Botoşanilor de la care a primit o educaţie creştinească, precizând că "a căutat să-L cunoasă pe Dumnezeu atât din cultură, cât mai ales din spiritualitate". Eminescu, pe lângă valoarea lui în domeniul literaturii, culturii, este important pentru români ca simbol al păstrării identităţii poporului român. "Pentru că sufletul său a ars, s-a consumat şi s-a identificat cu nevoile, cu greutăţile, cu idealurile poporului în care a crezut şi de care era mândru, suntem convinşi că Dumnezeu a arătat faţă de dânsul milă. În permanenţă, în rugăciuni, invocăm această milă a lui Dumnezeu ca să-l aşeze în ceata drepţilor, să se bucure de lumină, pentru că a răspândit lumină", a conchis PS Ciprian Câmpineanul.

Pr. Constantin Pătuleanu, consilier patriarhal - Sectorul Teologic-educaţional al Patriarhiei Române, prezent la eveniment, ne-a declarat că Mihai Eminescu ar trebui să fie un reper şi pentru politica românească. "El n-a scris numai poezie, ci are şi pagini nemuritoare despre politica din vremea aceea. Toţi am putea să găsim în opera lui îndemnuri pentru a ne modela viaţa în conformitate cu Biserica, pe care a slujit-o şi a iubit-o, în conformitate cu istoria neamului, pe care l-a slujit, şi în conformitate cu tradiţiile acestui popor şi cu acea cultură pe care ne-au lăsat-o Eminescu şi toate marile personalităţi ale neamului nostru".

Exarhul Cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Arhimandrit Timotei Aioanei, ne-a mărturisit că Eminescu a fost prieten al mănăstirilor şi apropiat al monahilor. "În tinereţile lui era un pelerin pe la mănăstiri, mai ales la Mănăstirea Agafton, unde erau călugăriţe cele trei mătuşi ale sale şi vara sa dreaptă". Primul român care i-a închinat o teză de doctorat a fost patriarhul Miron Cristea. Lucrarea, denumită "Pagini dintr-o arhivă inedită", a fost publicată în 1982 de către mitropolitul Antonie Plămădeală al Transilvaniei, ne-a mai spus Arhim. Timotei Aioanei.

Evenimentul de la Bellu a fost organizat, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, de către sectoarele Teologic-educaţional şi Administrativ-bisericesc.

"De ce îl iubim pe Eminescu?"

În Aula "Episcop Melchisedec Ştefănescu" din incinta Centrului eparhial din Galaţi s-a desfăşurat un program cultural-educaţional cu tema "De ce îl iubim pe Eminescu?". Lucrările au fost deschise de Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Casian, care a arătat că "întâlnirea de faţă stă sub semnul întâlnirii în ceruri dintre marele Melchisedec Ştefănescu şi Mihai Eminescu. Avem în vedere faptul că Mihai Eminescu, în proză şi în jurnalistică, a avut drept sursă importantă de inspiraţie pentru problematica Dunării scrierile episcopului Melchisedec Ştefănescu". Dezbaterile au fost presărate cu scurte proiecţii de film în care voci celebre au recitat poezii eminesciene, material extras din Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Române.

Evenimentul a fost organizat de Arhiepiscopia Dunării de Jos şi filiala Galaţi a Societăţii Naţionale a Femeilor Ortodoxe din România. Oaspete de seamă la dezbaterea eminesciană a fost Iulia Cristea Scutaru, jurnalist şi expert în relaţii internaţionale, membră a SNFOR până la desfiinţarea acesteia în anul 1948. Au participat membrii SNFOR Galaţi, ASCOR Galaţi, elevi şi tineri seminarişti, studenţi teologi şi filologi. (Pr. G. Molocea)