Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Un congres despre îmbătrânirea activă și sănătoasă
A doua ediție a Congresului Național de Îmbătrânire activă, organizat de Asociația „Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă”, desfășurat la București în ziua de 3 septembrie, a reunit zeci de specialiști în sănătate, servicii medicale, reprezentanți ai Guvernului, dar și un public de peste 400 de persoane, mai ales vârstnice. La dezbateri a participat și părintele Ilarion Mâță, directorul Centrului medico-social de la Hârja, județul Bacău, care a împărtășit din experiența acestui centru și despre proiectele sociale dedicate bătrânilor în Patriarhia Română.
În cadrul lucrărilor congresului s-au discutat teme diverse, precum accesul la servicii medicale, abordări inovative în diverse boli cronice, menopauza, afecțiunile oncologice, s-au promovat idei, practici și politici care încurajează îmbătrânirea sănătoasă, au fost aduse la cunoștință experiențe în îngrijirea sănătății, a paliației, dar și a prevenției, a adoptării unui stil de viață care să amâne îmbătrânirea, dar și participarea la viața socială a seniorilor.
Alexandra Dobre, președinta Asociației „Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă” și cea care a organizat acest congres, a subliniat: „Schimbarea percepției societății asupra îmbătrânirii și încurajarea unei abordări pozitive a acestui subiect implică mari eforturi la nivel individual, comunitar și social. Putem contribui la această schimbare de oportunități pentru interacțiunea dintre generații, cum ar fi proiecte educaționale în care seniorii împărtășesc cunoștințele lor celor tineri. Trebuie să fim mulți cei care ne implicăm în promovarea politicilor sociale și îmbunătățirea legislației care să susțină persoanele de vârsta a treia, asigurându-ne că există și resurse adecvate”.
Ministrul sănătății, Alexandru Rafila, s-a referit la respectul pe care întreaga societate trebuie să-l acorde persoanelor vârstnice. „Lucrul cel mai periculos este ignorarea. În mediul rural sunt aproape două milioane de vârstnici singuri”, a declarat ministrul sănătății.
Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Parlamentul României, a împărtășit lucrul care o determină să lupte pentru sănătatea și binele semenilor: „Eu sunt supraviețuitoare de cancer și am promis că, dacă voi primi șansa la viață, voi aduna oameni lângă mine pentru a crea legi pentru viață. Astăzi pot spune cu mândrie că România este un model de bune practici la nivel european”.
Prof. univ. dr. Luiza Spiru, președinta Fundației „Ana Aslan Internațional”, amintind că țara noastră este pionier în tot ceea ce înseamnă știința îmbătrânirii și că de aceea merită recunoaștere și strategii pentru cei care vor să îmbătrânească frumos în România, a spus: „Am creat prima platformă de alfabetizare în sănătate din România. Am luat în calcul principalele afecțiuni cronice - diabet, boli cardiovasculare și altele”.
Măriuca Ivan, președinta Asociației Crucea Alb-Galbenă, a transmis ideea că este nevoie ca banii publici pentru programele dedicate sănătății seniorilor să fie mai bine gestionați. De asemenea, a spus: „Este nevoie de proiecte și programe prin care pensionarii să fie implicați în acțiuni caritabile, pentru că ei trebuie valorizați ca o bogăție a acestei nații, nu ca o povară”.
Dr. Warga Enayati, fondatorul spitalului Enayati Medical City, a arătat care este problema majoră în România în ceea ce privește îngrijirea pe termen lung a bătrânilor bolnavi: „Consider că centrele de îngrijire a vârstnicilor trebuie să fie ca niște instituții medicale. Dacă ducem părinții și bunicii noștri în afara orașului, într-un centru aflat lângă pădure, unde e frumos și verde, s-ar putea să nu fie de mare ajutor pentru că vârstnicii au nevoie de kinetoterapeuți, reumatologi, stomatologi, ortopezi sau cardiologi la care trebuie să aibă acces imediat”.
Dr. Adina Alberts a adus la cunoștință existența platformei e-Teledoc, cea mai performantă platformă de telemedicină din România, prin care orice persoană poate vorbi cu un medic în cel mult 60 de secunde.
Emil Bârsan, președintele Asociației pentru Ajutor Mutual din București, a vorbit despre colaborarea dintre mediul privat și cel public în ajutorarea persoanelor în vârstă: „La cele două fundații la care sunt voluntar - Fundația Crucea Alb-Galbenă și ADAM - am căutat să găsesc soluții pentru nevoile de care voi avea și eu nevoie la bătrânețe. Am început prin platforma T-Sănătate România, gândită pentru toate persoanele care își încetează activitatea în câmpul muncii. De asemenea, Butonul Roșu, care vine în sprijinul vârstnicilor care au nevoie de îngrijiri medicale”.
Biserica este alături de vârstnici în viața de zi cu ziPărintele Ilarion Mâță, președintele Asociației „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”-Hârja, județul Bacău, a vorbit în cadrul discuțiilor cu tema „Soluții pentru îngrijirea pe termen lung, dezbateri și perspective interdisciplinare”. Părintele a explicat cum funcționează centrul medico-social pe care îl conduce, dar s-a referit și la multele proiecte și campanii sociale ale Patriarhiei Române destinate vârstnicilor: „Biserica Ortodoxă Română dezvoltă foarte multe proiecte comunitare, unul dintre ele se numește «Sănătate pentru sate», în cadrul căruia medicii voluntari ai Bisericii merg din sat în sat pentru a oferi consultații bătrânilor și a-i ajuta să aibă acces la unități spitalicești dacă este nevoie. Astfel au fost oferite consultații gratuite la peste 30.000 de pacienți în cei peste 10 ani de existență a acestei campanii. Mai avem un proiect frumos, «Donează sânge, salvează o viață!», prin care peste 40.000 de persoane fidele Bisericii au donat sânge. Nu în ultimul rând, Biserica are grijă de seniori în viața de zi cu zi, pentru că ei sunt credincioșii predominanți ca vârstă în biserici la slujbe, iar noi, preoții, avem dorința de a-i înțelege, de a comunica cu ei, de a face legătura cu copiii și aparținătorii lor. Cred că, dincolo de ajutorul material și moral, deloc de neglijat, rolul esențial al Bisericii este să fie alături de vârstnici și în acest fel oferindu-le mai ales comunicare și înțelegere. Și asta o facem prin centrele de zi - avem 27 de centre de zi la nivelul întregii Patriarhii - dar și prin unitățile de îngrijire la domiciliu ale Bisericii”. |