Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Un ghid pentru vânzarea peştelui ar încuraja piaţa autohtonă

Un ghid pentru vânzarea peştelui ar încuraja piaţa autohtonă

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 19 Sep, 2019

Actualele reglementări privind comercializarea peştelui şi a produselor din peşte nu încurajează deloc piaţa locală de peşte. Potrivit preşe­din­telui ANPC, etichetarea produselor pescăreşti din import drept produse extra este „cel puţin discutabilă”, având în vedere că peştele „îşi modifică starea de prospeţime de la o zi la alta, în aşa fel încât ceea ce intră în ţară calitate extra nu poate avea 14 zile tot calitate extra”.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului a anunţat că, după ce a verificat 128 de produse, a constatat că 22,78% din acestea prezintă diferenţe în România faţă de versiunea comercializată în vestul Europei.

Comerţul cu peşte şi produse din peşte are nevoie de un ghid de conduită, iar produsele de provenienţă autohtonă trebuie încurajate, pentru că un peşte dintr-o baltă românească face un drum mult mai scurt până pe rafturile unui magazin decât oricare dintre produsele similare venite din piaţa intracomunitară, a afirmat, marţi, Horia-Miron Constantinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor din România (ANPC), potrivit Agerpres.

„Vreau să semnalez că mare parte dintre produsele europene prezente pe una dintre cele mai importante pieţe de desfacere, cea românească, sunt cel puţin discutabile legate de carenţa de informaţii care ne este necesară nouă, ca autoritate, ca să putem fi siguri că punem pe piaţă produse echivalente celor prezente pe piaţa europeană. Facem deja o discuţie de mai mult timp (...) legată de importul masiv de produse pescăreşti, produse din peşte şi cele asimilate acestora, care intră în România având ca suport doar eticheta conform regulamentelor europene, etichetă pe care noi, în urma acţiunilor aprofundate de verificare, o considerăm cel puţin discutabilă, dacă nu realmente mincinoasă. Aceasta prezintă ca produse extra, cu termen de durabilitate minimală de 14-21 de zile, produse care prin forţa lucrurilor îşi modifică starea de prospeţime, aşa cum alte regulamente o arată, îşi modifică starea de prospeţime de la o zi la alta, în aşa fel încât ceea ce intră în ţară calitate extra nu poate avea 14 zile tot calitate extra”, a spus Horia Constantinescu.

El a afirmat că în acest fel a fost distrusă piaţa locală de peşte. Totodată, un impact semnificativ l-a avut un alt act normativ care, o lungă perioadă, a fost aplicabil doar românilor, respectiv ordinul 100 al ANSVSA, care arăta că peştele românesc nu poate avea decât 48 de ore termen de a fi prezent la raft sau 72 de ore în anotimpul rece.

„Această discrepanţă între 21 de zile şi cele 48 de ore sau 72 de ore ale produselor româneşti le-a făcut total netentante pe cele româneşti. Transmit în felul acesta că ar trebui să ne aşezăm la masă absolut toţi actorii implicaţi în evaluarea pieţei, să stabilim un ghid de conduită pentru comerţul cu astfel de produse, să încurajăm produsele proaspete, cele de provenienţă autohtonă, pentru că este de la sine înţeles că un peşte dintr-o baltă românească, până pe rafturile unui magazin românesc, face un drum mult mai scurt decât oricare dintre aceste produse similare venind din piaţa intracomunitară”, a mai spus Horia Constantinescu.

Pe de altă parte, referitor la diferenţele dintre produsele comercializate sub acelaşi brand, un studiu realizat de ANPC arată că 22,78% din totalul produselor verificate, în număr de 128, prezintă diferenţe în România faţă de versiunea comercializată în vestul Europei.

„S-au constatat diferenţe la un număr de 18, reprezentând 22,78% din totalul produselor verificate”, a afirmat Paul Anghel, director general al ANPC, într-o conferinţă de specialitate.

Printre produsele la care s-au identificat diferenţe, Anghel a menţionat Freeway, Fanta şi Milka.

Astfel, în România, sucul Freeway conţine 3% suc de portocale, iar în Spania ajunge la 8%, în Franţa la 10%, iar în Italia la 20%. În cazul sucului Fanta, în România conţinutul de suc de portocale este de 5%, în Spania de 8%, în Franţa 10%, iar în Italia de 12%.

La ciocolata Milka s-a descoperit o cantitate de alune de 17% în România, iar în Franţa, de 22%.