Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Un hipermarket românesc ar aduce echilibru pe piaţă

Un hipermarket românesc ar aduce echilibru pe piaţă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 08 Aprilie 2019

Producătorii români trebuie să dezvolte în cele din urmă un hipermarket românesc care să concureze cu hipermarketurile multina­ţionale, pentru că numai în aceste condiţii va exista o concurenţă reală pe piaţa vânzării de produse alimen­tare, sunt de părere sin­di­catele din industria alimentară. Mai mult, o asociaţie a retailerilor din România propune, printr-o modificare a legislaţiei, oprirea construirii de hipermarketuri în interiorul oraşelor.

Săptămâna trecută, la Bucureşti, a avut loc o dezbatere iniţiată de Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) privind câteva propuneri de modificări de acte normative elaborate în cadrului proiectului POCA 111846 implementat de ACDBR - „Legis­laţie actualizată pentru un comerţ calitativ cu produse agroalimentare”.

Obiectivul proiectului este formularea de alternative la actualele politici publice în vederea îmbunătăţirii comerţului cu produse agroalimentare din România, iar principalele propuneri legislative sunt: definirea distribuţiei de bunuri de larg consum în vederea eligibilităţii pentru programe cu finanţare europeană nerambursabilă; limitarea autorizării suprafeţelor de vânzare mai mari de 400 de metri pătraţi exclusiv la teritoriul periurban; sancţionarea operatorilor economici care comercializează sau oferă cu titlu gratuit băuturi alcoolice minorilor; condiţionarea operatorilor economici din sectorul vitivinicol de apartenenţa la o asociaţie profesională, în vederea accesării de fonduri europene nerambursabile.

În cadrul dezbaterii s-a făcut referire şi la lipsa accesului la fonduri europene pentru distribuţia tradiţională de bunuri sau la expansiunea marilor reţele de magazine, ACDBR propunând chiar restricţionarea construirii de hipermarketuri în interiorul oraşelor.

„Din punctul meu de vedere, singura soluţie ar fi să aduci pe piaţa românească un alt jucător, care să concureze cu hipermarketurile. La început magazine mai micuţe, poate ne trezim şi cele micuţe fac o asociaţie mare şi fac şi un hipermarket românesc, dar prin jocul preţului în ma­gazinele mici faţă de retailer poţi, treptat, să ajungi să reglezi puţin piaţa şi retailerul să nu mai pună un adaos comercial foar­te mare”, a afirmat, în cadrul discuţiilor, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA), Dragoş Frumosu.

Acesta susţine că deschiderea supermarketurilor în marile oraşe a afectat magazinele româneşti.

„Apariţia acestor supermarketuri în marile oraşe a dus la închiderea magazinelor comercianţilor români, magazine care poate nu aduceau un profit spectaculos, dar care dădeau de muncă la câţiva angajaţi, iar din micul profit putea să trăiască o familie, ori, închizându-le, oamenii aceia au fost forţaţi să treacă în şomaj, şi poate că o parte din oamenii ăia au fost determinaţi să plece la muncă în străinătate”, a subliniat Frumosu.

Preşedintele FNSIA a acuzat şi faptul că locuitorii din mediul rural au ajuns să se aprovizioneze tot de la hipermarketuri.

„Este important să ai în interiorul localităţilor şi afaceri româneşti, este important să facem şi noi, la sfârşit de săptămână, acele pieţe volante ale micilor producători, nu ştiu de ce nu învăţăm lucrurile astea bune din ţările dezvoltate ale Uniunii Europene. Dezvoltând şi lanţuri de magazine - nu doar cu produse alimentare - poate în acest fel să existe con­curenţă pe piaţă, pentru că astăzi comerţul se face în proporţie de peste 90% prin hipermarketuri - pentru că şi la ţară tot de la hipermarket se aprovizionează”, a susţinut reprezentantul sindicatelor din industria alimentară.

Dragoş Frumosu a mai declarat că hipermarketurile au o politică de a proteja produsele de import.

El susţine că a cerut de multe ori Consiliului Concurenţei să aducă o dovadă din care să rezulte că şi produsele din import suportă taxele impuse de retaileri în România.

„Se face prin aceste taxe un joc al preţurilor astfel încât preţul produsului românesc să crească la nivel sau chiar mai mult faţă de produsul importat, chiar dacă este acelaşi producător”, a adăugat preşedintele FNSIA.