Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Un milion de metri pătrați pentru panouri solare
Concluziile unui raport privind potenţialul fotovoltaic al clădirilor publice din România arată că suprafaţa totală utilizabilă pe acoperişurile publice din 11 oraşe este de peste 1 milion de metri pătraţi. Uniunea Europeană vizează ca până în 2027 toate clădirile existente, atât publice, cât și private, să fie dotate cu panouri solare pe acoperiş, cu ajutorul cărora să-şi producă propria energie electrică.
Raportul „O resursă nefolosită - Potenţialul fotovoltaic al clădirilor publice din România”, lansat de Greenpeace România, a analizat datele oferite de primăriile a 11 oraşe privind suprafețele pe care ar putea fi instalate panouri solare și a ajuns la concluzia că suprafaţa totală utilizabilă pe acoperişurile publice din aceste oraşe este de peste 1 milion de metri pătraţi.
Mai mult, energia fotovoltaică care s-ar obține de pe panourile instalate pe clădirile din orașele analizate ar depăşi cu până la de trei ori consumul anual al acestor municipalități.
Potrivit organizaţiei de mediu, oraşele cuprinse în raport ar putea economisi peste 4 milioane de euro anual utilizând doar potenţialul energiei fotovoltaice instalate pe acoperişurile clădirilor publice. Costurile de generare a energiei solare pe acoperişurile clădirilor din patrimoniul local variază între 71 de euro/MWh şi 79 de euro/MWh, cu mult sub preţurile actuale ale electricităţii pe piaţa spot, care sunt în jur de 200 de euro/MWh.
„Potenţialul fotovoltaic al clădirilor publice din România este mare şi neexploatat. Şi e o pierdere, pentru că energia regenerabilă produsă local este benefică atât pentru autorităţile publice, cât şi pentru comunităţi şi mediu. Criza energetică şi climatică, dar şi condiţiile favorabile energiei verzi la nivel european impun deblocarea rapidă a acestei resurse. Este în puterea primarilor să acţioneze, să evalueze potenţialul de energie fotovoltaică şi să înceapă implementarea proiectelor. De asemenea, se impune crearea unui cadru legislativ (…) care să grăbească acest proces”, a afirmat Marian Mândru, campaigner în cadrul Greenpeace România, citat de Agerpres.
Într-o perioadă de crize multiple, statele UE se află în plin proces de tranziţie energetică. REPowerEU, planul Comisiei Europene pentru tranziţia verde, vizează, printre altele, ca până în 2027 toate clădirile existente să fie dotate cu panouri solare pe acoperiş.
În România, prin Componenta 5 - „Valul renovării” din PNRR, gestionată de Ministerul Dezvoltării, au fost depuse, până la 30 mai, 1.437 de cereri de finanţare, în valoare de 2,42 miliarde de euro, pentru lucrări de eficientizare energetică a clădirilor. Potrivit ministrului de resort, orașele care au accesat cele mai mari fonduri din „Valul renovării” sunt Oraviţa (Caraş-Severin), Comăneşti (Bacău) şi Petrila (Hunedoara). (C. Z.)