Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Un milion de metri pătrați pentru panouri solare

Un milion de metri pătrați pentru panouri solare

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 14 Iunie 2022

Concluziile unui raport privind potenţialul fotovoltaic al clădirilor publice din România arată că suprafaţa totală utilizabilă pe acoperişurile publice din 11 oraşe este de peste 1 milion de metri pătraţi. Uniunea Europeană vizează ca până în 2027 toate clădirile existente, atât publice, cât și private, să fie dotate cu panouri solare pe acoperiş, cu ajutorul cărora să-şi producă propria energie electrică.

Raportul „O resursă nefolosită - Potenţialul fotovoltaic al clădirilor publice din România”, lansat de Greenpeace România, a analizat datele oferite de primăriile a 11 oraşe privind suprafețele pe care ar putea fi instalate panouri solare și a ajuns la concluzia că suprafaţa totală utilizabilă pe acoperişurile publice din aceste oraşe este de peste 1 milion de metri pătraţi.

Mai mult, energia fotovoltaică care s-ar obține de pe panourile instalate pe clădirile din orașele analizate ar depăşi cu până la de trei ori consumul anual al acestor munici­palități.
Potrivit organizaţiei de mediu, oraşele cuprinse în raport ar putea economisi peste 4 milioane de euro anual utilizând doar potenţialul energiei fotovoltaice instalate pe acoperişurile clădirilor publice. Costurile de generare a energiei solare pe acoperişurile clădirilor din patrimoniul local variază între 71 de euro/MWh şi 79 de euro/MWh, cu mult sub preţurile actuale ale electricităţii pe piaţa spot, care sunt în jur de 200 de euro/MWh.

„Potenţialul fotovoltaic al clădirilor publice din România este mare şi neexploatat. Şi e o pierdere, pentru că energia regenerabilă produsă local este benefică atât pentru autorităţile publice, cât şi pentru comunităţi şi mediu. Criza energetică şi climatică, dar şi condiţiile favorabile energiei verzi la nivel european impun deblocarea rapidă a acestei resurse. Este în puterea primarilor să acţioneze, să evalueze potenţialul de energie fotovoltaică şi să înceapă implementarea proiectelor. De asemenea, se impune crearea unui cadru legislativ (…) care să grăbească acest proces”, a afirmat Marian Mândru, campaigner în cadrul Greenpeace România, citat de Agerpres.

Într-o perioadă de crize multiple, statele UE se află în plin proces de tranziţie energetică. REPowerEU, planul Comisiei Europene pentru tranziţia verde, vizează, printre altele, ca până în 2027 toate clădirile existente să fie dotate cu panouri solare pe acoperiş.

În România, prin Componenta 5 - „Valul renovării” din PNRR, gestionată de Ministerul Dezvoltării, au fost depuse, până la 30 mai, 1.437 de cereri de finanţare, în valoare de 2,42 miliarde de euro, pentru lucrări de eficientizare energetică a clădirilor. Potrivit ministrului de resort, orașele care au accesat cele mai mari fonduri din „Valul renovării” sunt Oraviţa (Caraş-Severin), Comăneşti (Bacău) şi Petrila (Hunedoara). (C. Z.)