Un nou soi de castravete amar la vânzare în România

Din câteva semințe de Momordica charantia - castravetele amar, aduse în 1992 din Tibet de un bolnav de diabet, specialiștii Stațiunii de cercetare legumicolă din Buzău au reușit, după 25 de ani de cercetare, să creeze alte cinci soiuri, dintre care unul omologat, precum și răsaduri și semințe pentru cultivarea a sute de hectare. Castravetele amar conține 17 din cei 18 aminoacizi care compun insulina clasică și poate ajuta bolnavii de diabet de tip 2 să stopeze boala și să‑și păstreze glicemia în limitele normalului.

Începând de anul viitor, răsadurile și semințele de Momordica charantia se vor găsi la vânzare.

„În 25 de ani de cercetare s‑au pus bazele unei adevărate fabrici de insulină verde, stațiunea produce răsaduri și semințe pentru o producție anuală de peste 500 de tone de castravete amar. Acestea se vor găsi începând de anul viitor atât în piețe, cât și în unul dintre cele mai importante lanțuri de magazine din țara noastră”, detaliază conducătorul colectivului de cercetători, Costel Vânătoru, membru corespondent al Academiei de Ştiințe Agricole și Silvice pentru Agerpres.

Potrivit cercetătorului din Buzău, castravetele amar este un remediu natural pentru bolnavii de diabet.

„Conform statisticilor, aproape 1,2 milioane de români suferă de diabet și tot atâția se află în faza de prediabet. Castravetele amar conține substanțe amare date de momornicină, dar are în componența sa 17 din cei 18 aminoacizi care compun insulina clasică și o folosesc bolnavii de diabet, insulina verde, cum se spune în limbaj popular, ajutând bolnavii de diabet de tip 2 să stopze boala și să‑și păstreze glicemia în limitele normalului”, a mai declarat Vânătoru.

Cercetările au început în anul 1992, cu ajutorul câtorva semințe ajunse întâmplător la Buzău.

„Cercetările pentru aclimatizarea acestei plante au început cu câteva semințe aduse din Tibet, mai apoi din Nepal și alte locuri de pe mapamond, dar primele s‑au aclimatizat cel mai bine la condițiile de climă din țara noastră. Momentan s‑au creat cinci soiuri stabilizate, dintre care unul, numit Rodeo, omologat și brevetat, se află la vânzare, dar oferim promoțional semințe suficiente și răsaduri din toate soiurile”, a mai spus Costel Vânătoru.

Acesta mai susține că reacțiile bolnavilor de diabet i‑au încurajat pe cercetători.

„În actuala fază de cercetare, Momordica charantia se adresează bolnavilor de diabet de tip 2. De‑a lungul timpului s‑a creat un grup de voluntari a căror boală a răspuns neașteptat de bine la tratamentul cu insulină verde”, a ținut să precizeze cercetătorul.

Tot la Stațiunea de cercetare legumicolă din Buzău au fost puse la punct și tehnologiile de cultură.

„Soiurile nou‑create se comportă foarte bine în țara noastră, acestea pot fi cultivate în spații protejate și în câmp, producția mai timpurie se obține în spații protejate, sere și solarii, în sistem palisat, nu pe sol, căci planta trebuie obligatoriu legată pe arac sau pe stâlp. Producția la hectar în spații protejate este foarte mare, poate depăși cu ușurință 60 de tone la hectar, în câmp este ceva mai mică, de numai 25 de tone la hectar, dar poate fi mai bună din punct de vedere calitativ”, a mai declarat Costel Vânătoru.

Staţiunea de cercetare legumicolă Buzău, înfiinţată în anul 1957, are în palmares nu mai puţin de 170 de brevete de invenţie şi alte 17 brevete în curs de omologare. Cercetătorii Staţiunii Legumicole Buzău au mai trimis în acest an spre omologare şi brevetare circa 20 de soiuri şi hibrizi, printre care vânăta albă, salata picantă, ardeiul ornamental, dar şi plante rare aclimatizate în premieră în ţara noastră, conform reprezentanţilor instituţiei.