Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Un „Nürnberg” pentru crimele de război din Ucraina

Un „Nürnberg” pentru crimele de război din Ucraina

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 13 Martie 2023

Ucraina îşi mobilizează serviciile juridice şi diplomatice pentru a crea, împreună cu partenerii săi, un tribunal special care să judece crimele armatei ruse, așa cum a fost tribunalul din oraşul german Nürnberg care i-a adus în fața justiției pe responsabilii nazişti după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Partea vizibilă a eforturilor în acest sens a fost desfăşurarea, la începutul lunii martie, în oraşul ucrainean Lviv a conferinţei interna­ționale „Uniţi pentru justiţie” ce a reunit reprezentanţi ai Curţii Penale Internaţionale (CPI) şi ai UE, procurorii generali ai SUA şi ai mai multor ţări europene, scrie agenţia EFE.

„Va veni ziua când Putin şi aliaţii lui vor plăti pentru faptele lor într-un tribunal special”, crede ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba.

Ucraina a iniţiat deja acţiuni contra Rusiei la CPI, dar acest tribunal cu sediul la Haga poate judeca crime de război şi contra umanităţii comise în timpul agresiunii contra unei ţări doar dacă statul responsabil este semnatar al tratatului de creare a acestei curţi, ceea ce nu este cazul Rusiei. De asemenea, CPI nu are competenţe în judecarea invaziei unei țări, astfel că, privind strict juridic, va fi greu ca Putin să ajungă vreodată în banca acuzaţilor la Haga, deși „toate crimele încep cu o crimă originară: aceea a agresiunii”, potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. 

Una din opţiunile Ucrainei este ca o asemenea curte să beneficieze de sprijinul ONU, dar multe state, mai ales cele din Africa, Asia şi America Latină, se opun acestei idei, având în vedere legăturile lor cu Rusia sau teama că un mecanism similar ar putea fi folosit împotriva liderilor lor. În aceste condiţii, alternativa este un tribunal cu participarea individuală a ţărilor dispuse să-l sprijine, sperând că numărul acestora va fi cât mai mare.

Îndemnând la realism şi avertizând asupra pericolului de a ostiliza şi mai mult Rusia, ţări precum Marea Britanie sau Germania par să încline spre ideea unui „tribunal hibrid” sub jurisdicţie ucraineană, dar care să includă şi judecători internaţionali.

Ucrainenii nu agreează însă varianta. Kievul vrea un tribunal cu legitimitate internaţională şi nu o curte care să consolideze narativul „conflictului între state”, motivează șeful de cabinet al lui Zelenski, Andrii Yermak.

În timp ce continuă să caute soluţii de aducere a agresorilor în fața justiției, Ucraina lucrează la strângerea de probe ale celor peste 70 de mii de crime de război pe care susţine că le-a înregistrat până acum. Pentru a contribui la acest demers, participanţii la conferinţa de la Lviv au semnat un acord privind deschiderea unui „Centru pentru investigarea crimelor agresiunii ruse” cu sediul la Haga, care va analiza şi conserva aceste probe.

Citeşte mai multe despre:   razboiul din Ucraina