Camera Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat, zilele trecute, o propunere legislativă mult așteptată de fermieri. Actul normativ modifică Legea nr. 287/2009 privind Codul civil în sensul instituirii duratei are
Un „Nürnberg” pentru crimele de război din Ucraina
Ucraina îşi mobilizează serviciile juridice şi diplomatice pentru a crea, împreună cu partenerii săi, un tribunal special care să judece crimele armatei ruse, așa cum a fost tribunalul din oraşul german Nürnberg care i-a adus în fața justiției pe responsabilii nazişti după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Partea vizibilă a eforturilor în acest sens a fost desfăşurarea, la începutul lunii martie, în oraşul ucrainean Lviv a conferinţei internaționale „Uniţi pentru justiţie” ce a reunit reprezentanţi ai Curţii Penale Internaţionale (CPI) şi ai UE, procurorii generali ai SUA şi ai mai multor ţări europene, scrie agenţia EFE.
„Va veni ziua când Putin şi aliaţii lui vor plăti pentru faptele lor într-un tribunal special”, crede ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba.
Ucraina a iniţiat deja acţiuni contra Rusiei la CPI, dar acest tribunal cu sediul la Haga poate judeca crime de război şi contra umanităţii comise în timpul agresiunii contra unei ţări doar dacă statul responsabil este semnatar al tratatului de creare a acestei curţi, ceea ce nu este cazul Rusiei. De asemenea, CPI nu are competenţe în judecarea invaziei unei țări, astfel că, privind strict juridic, va fi greu ca Putin să ajungă vreodată în banca acuzaţilor la Haga, deși „toate crimele încep cu o crimă originară: aceea a agresiunii”, potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Una din opţiunile Ucrainei este ca o asemenea curte să beneficieze de sprijinul ONU, dar multe state, mai ales cele din Africa, Asia şi America Latină, se opun acestei idei, având în vedere legăturile lor cu Rusia sau teama că un mecanism similar ar putea fi folosit împotriva liderilor lor. În aceste condiţii, alternativa este un tribunal cu participarea individuală a ţărilor dispuse să-l sprijine, sperând că numărul acestora va fi cât mai mare.
Îndemnând la realism şi avertizând asupra pericolului de a ostiliza şi mai mult Rusia, ţări precum Marea Britanie sau Germania par să încline spre ideea unui „tribunal hibrid” sub jurisdicţie ucraineană, dar care să includă şi judecători internaţionali.
Ucrainenii nu agreează însă varianta. Kievul vrea un tribunal cu legitimitate internaţională şi nu o curte care să consolideze narativul „conflictului între state”, motivează șeful de cabinet al lui Zelenski, Andrii Yermak.
În timp ce continuă să caute soluţii de aducere a agresorilor în fața justiției, Ucraina lucrează la strângerea de probe ale celor peste 70 de mii de crime de război pe care susţine că le-a înregistrat până acum. Pentru a contribui la acest demers, participanţii la conferinţa de la Lviv au semnat un acord privind deschiderea unui „Centru pentru investigarea crimelor agresiunii ruse” cu sediul la Haga, care va analiza şi conserva aceste probe.