Un oraş din România va fi Capitală Culturală Europeană 2021

Ministerul Culturii a anunţat lansarea concursului în urma căruia va fi desemnat oraşul din România care va primi titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Data-limită pentru depunerea candidaturilor este 10 octombrie 2015. Şi-au anunţat candidaturile oraşele Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova, Arad, Oradea, Alba Iulia, Sfântu-Gheorghe şi Bucureşti.

Ministerul Culturii a lansat competiţia pentru desemnarea oraşului din România ce va primi titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021, dosarul candidatelor urmând a fi înregistrat până cel târziu 10 octombrie 2015. Selecţia finală va fi organizată în jurul lunii august 2016 de un juriu internaţional, iar desemnarea formală a oraşului va fi făcută la sfârşitul anului 2016. „Parlamentul European şi Comisia Europeană au decis în aprilie, în acest an, că România împreună cu Grecia vor putea desemna câte un oraş să devină Capitală Culturală Europeană. Tot în acea decizie ni s-a spus că avem şase ani să pregătim acel oraş, să lansăm concursul“, a declarat doamna Hegedüs Csilla, citată de Agerpres.

Titlul de Capitală Europeană va aduce un plus de recunoaştere şi de vizibilitate la nivel european atât pentru patrimoniul cultural, cât şi pentru artişti, iar toate acţiunile derulate vor avea, totodată, un impact economic şi social benefic prin creşterea numărului de turişti şi prin dezvoltarea infrastructurii. „Un an întreg toată ţara va vorbi despre cultură şi o Europă întreagă va vorbi despre cultura românească. (...) Este o investiţie pe termen lung, cultura este în stare să producă dezvoltare locală şi regională, contribuie să avem mai multe locuri de muncă, contribuie la o viaţă mai europeană, o viaţă care este mai bună pentru toţi cetăţenii ţării“, a spus demnitarul. Aceasta a dat ca exemplu oraşul Sibiu, care s-a dezvoltat odată cu primirea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2007.

Fiecare oraş care intenţionează să-şi depună candidatura sau care este în curs de pregătire a candidaturii are propriile obiective locale care corespund circumstanţelor şi priorităţilor sale. Cu toate acestea, reprezintă un premiu european cu criterii şi obiective standard stabilite la nivelul Uniunii Europene. Oraşele care reuşesc să obţină titlul combină obiectivele locale cu acest aspect european.

„Un studiu comandat de Comisia Europeană cu privire la Capitalele Culturale Europene a demonstrat că sumele alocate pentru această acţiune sunt recuperate cu un profit de şase ori mai mare decât investiţia iniţială“, a declarat Iulia Deutsch, şef-adjunct al Reprezentanţei Comisiei Europene.

Până în prezent şi-au anunţat intenţia de a candida pentru acest titlu european oraşele Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova, Arad, Oradea, Alba Iulia, Sfântu-Gheorghe şi Bucureşti.

Referitor la candidatura Bucureştiului, ministrul Hegedüs Csilla a precizat că „va fi o competiţie foarte dificilă“: „Bucureştiul este oraşul din România care are enorm de multe atuuri din punctul de vedere al vieţii culturale, este o capitală europeană superbă, gândiţi-vă doar la Teatrul Naţional pe care am reuşit să-l restaurăm, gândiţi-vă la Opera Naţională, la Festivalul de muzică veche, la Universitatea care produce nişte artişti contemporani extraordinari, deci nu cred că există un segment al culturii care să nu fie acoperit de Bucureşti, dar la fel sunt şi celelalte oraşe despre care ştim că doresc să candideze“.

Numărul oraşelor care au deţinut, din anul 1985, titlul de Capitală Europeană a Culturii va ajunge la 60 în 2019. În 2015, capitale culturale europene vor fi oraşele Mons din Belgia şi Plzen din Cehia. (Oana Nistor)