Un sfert de veac de la căderea Zidului Berlinului

„Putem schimba lucrurile în bine - acesta este mesajul căderii Zidului“, la 9 noiembrie 1989, şi este adresat tuturor popoarelor din lume unde „libertăţile şi drepturile omului sunt ameninţate sau chiar călcate în picioare“, a apreciat cancelarul german Angela Merkel.

Germania a marcat, duminică, 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, la evenimentele găzduite de cancelarul german Angela Merkel participând şi ultimul lider al URSS, Mihail Gorbaciov, creditat ca fiind cel care a dus la reunificarea germană, dar şi fostul lider al sindicatului polonez Solidaritatea şi fost preşedinte al Poloniei, Lech Walesa.

Printre evenimentele derulate cu această ocazie s-a numărat şi o expoziţie majoră la Memorialul Zidului Berlinului de pe Bernauer Strasse, o stradă care a fost divizată peste noapte de zidul care a fost ridicat în august 1961 pentru a opri exodul în masă al est-germanilor către Vest. În faţa miilor de participanţi, cancelarul german a susţinut că momentul istoric de la 9 noiembrie 1989 reprezintă dovada că „putem schimba lucrurile în bine“. „Mesajul căderii Zidului ne este adresat nouă, celor din Germania, dar şi altora din întreaga lume, în special, în acest moment, oamenilor din Ucraina, Siria, Irak şi din toate regiunile din lume unde libertăţile şi drepturile omului sunt ameninţate sau chiar călcate în picioare“, a declarat Angela Merkel. „Alte ziduri pot fi distruse, zidurile dictaturii, violenţei, ideologiilor, urii“, a mai spus cancelarul.

Ziua de 9 noiembrie 1989 semnifică deschiderea frontierelor intergermane, Zidul Berlinului separând, timp de 28 de ani, două luni şi 28 de zile, cele două Germanii: cea de Est, comunistă, şi cea de Vest. Construirea zidului de 45 de kilometri a început în noaptea de 12 spre 13 august 1961 şi a fost ideea lui Walter Ulbricht, secretarul general al Partidului Comunist din RDG. Zidul avea lungimea totală de 155 de kilometri. Cel puţin 136 de persoane au fost ucise, în perioada 1961-1989, în timp ce încercau să treacă graniţa către Berlinul de Vest.

După căderea Zidului Berlinului, înlăturat în mod paşnic la 9 noiembrie 1989, Germania a fost reunificată 11 luni mai târziu, la 3 octombrie 1990. Totuşi, la 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, 64% dintre berlinezi încă văd diferenţe între partea de est şi cea de vest ale capitalei Germaniei reunificate, subliniază un studiu al Fundaţiei Hertie. „Zidul din minţile oamenilor încă nu a dispărut complet“, remarcă Michaela Kreyendfeld, membră a echipei de sociologi participanţi la elaborarea studiului. Cercetarea subliniază totuşi evoluţia remarcabilă a oraşului după anul 1989, deşi sesizează persistenţa unor nuanţe. „Cu 25 de ani în urmă, de pe o zi pe alta Berlinul a încetat să mai fie în afara lumii şi a devenit centrul Europei, iar această schimbare a adus cu sine mari aşteptări urmate de decepţii profunde“, notează Helmut Anheier, un alt autor al analizei.

Sub aspect economic, în prezent Berlinul este oraşul german cu cel mai mare număr de societăţi private nou-create şi cu un şomaj în scădere. În acelaşi timp însă, există un număr mare de asistaţi social, iar criza de spaţii locative a condus la creşterea preţului chiriilor şi la mutarea familiilor cu venituri modeste către periferia oraşului.

Căderea Zidului Berlinului este marcată şi la Bucureşti, unde va avea loc cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Film Cinepolitica, între 17 şi 19 noiembrie, la Cinema „Elvira Popescu“. În cadrul evenimentului vor fi organizate două dezbateri la care vor participa istorici, sociologi şi politologi şi vor rula şase filme care reconstituie evenimentele petrecute în urmă cu 25 de ani sau prezintă poveştile şocante a cinci cetăţeni est-germani arestaţi după ce au încercat să fugă din ţară.