Un sfert dintre europeni au abonament la internet rapid

▲ Potrivit unui ultim raport publicat de Comisia Europeană în materie de utilizarea internetului broadband - internet de mare viteză, România se află la coada clasamentului, depăşind doar Bulgaria, cu o rată de 12,3% ▲ La nivel european, utilizarea acestui tip de serviciu este în creştere faţă de anul 2008, 24% dintre europeni având un abonament la o linie de acces la internet în bandă largă ▲ Danemarca şi Ţările de Jos continuă să fie lideri mondiali pe această piaţă, aproape 40% din populaţia acestor ţări beneficiind de conexiune rapidă ▲

Cu peste 11 milioane de noi linii fixe instalate într-un an, utilizarea internetului de bandă largă continuă să ia amploare în Europa. Un raport publicat de Comisia Europeană arată că, în iulie 2009, 24% din populaţia Uniunii Europene dispunea de un abonament la o linie de acces la internet de bandă largă, faţă de 21,6% în iulie 2008. Raportul arată, de asemenea, că serviciile mobile de bandă largă câştigă teren în Europa, înregistrând o creştere de 54% din ianuarie şi atingând astăzi o rată de 4,2% la 100 de cetăţeni.

Nu în ultimul rând, conexiunile la internetul de bandă largă în Europa sunt tot mai rapide. 80% din liniile de bandă largă din Uniunea Europeană au în prezent o viteză de descărcare de 2 megabiţi pe secundă (Mbps) sau mai mare (permiţând utilizarea Web 2.0 şi a video streaming-ului), în creştere cu 5% faţă de anul trecut. „În pofida încetinirii creşterii economice, piaţa europeană a serviciilor de bandă largă continuă să fie foarte dinamică. Sporirea concurenţei conduce la servicii de mai bună calitate, iar consumatorii consideră astăzi accesul la internetul de bandă largă ca fiind o parte esenţială a vieţii lor“, a afirmat Viviane Reding, comisarul UE pentru Telecomunicaţii.

Danemarca şi Ţările de Jos continuă să fie lideri mondiali pe piaţa serviciilor de bandă largă. Aproape 40% din populaţia acestor ţări beneficiază de conexiune de bandă largă, însă rata creşterii încetineşte pe măsură ce se apropie de saturare. Nouă ţări ale UE (Danemarca cu 37,3%, Ţările de Jos cu 36,2%, Suedia cu 31,3%, Finlanda cu 30,7%, Luxemburg cu 28,8%, Regatul Unit cu 28,4%, Franţa cu 27,7%, Germania cu 27,5% şi recent şi Belgia cu 27,5%) se situează deasupra Statelor Unite, unde, conform statisticilor OCDE din mai 2009, serviciile de bandă largă au atins o rată de penetrare de 25,8% şi sunt pe cale să îşi încetinească ritmul. Luxemburg (Â18,3%) şi Portugalia (Â11,7%) au cunoscut o creştere mai rapidă în 2009 faţă de 2008.

România se clasează pe penultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa utilizării internetului de bandă largă, cu o rată de 12,3%, fiind urmată de Bulgaria, cu un procent de 11,9%, arată acelaşi raport.

Letonia deţine cea mai mare proporţie de linii de fibră optică

Pe plan tehnologic, Digital Subscriber Line (DSL) rămâne cea mai răspândită tehnologie de acces de bandă largă din Europa, cu 94 de milioane de linii. Tehnologia FTTH (fibre-to-the-home) a crescut cu 40% în perioada iulie 2008-iulie 2009, însă reprezintă în prezent doar 1,75% din numărul total de linii din Europa, întrucât nu este disponibilă decât în câteva ţări. Letonia deţine proporţia cea mai mare de linii de fibră optică din totalul liniilor de bandă largă, urmată de Suedia, care deţine cele mai multe linii de fibră optică.

Accesul de bandă largă bazat pe tehnologii mobile (care permit îndeosebi accesul la internetul mobil prin intermediul laptopurilor) înregistrează o creştere mai pronunţată în Austria (13,8%), Suedia (12,6%), Portugalia (10,8%) şi Irlanda (8,3%). Comisia Europeană susţine că disponibilitatea internetului de bandă largă este un indicator-cheie al dezvoltării tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor.