Un summit „transformator” pentru NATO

Summitul NATO de la Madrid, considerat unul istoric, s-a încheiat cu un bilanț impresionant, ca răspuns la cea mai gravă criză de securitate de după cel de-Al Doilea Război Mondial: un nou concept strategic, două state-cheie care se vor alătura alianței - Suedia și Finlanda, întărirea considerabilă a flancului estic, creşterea forţei de reacţie rapidă, de la 40.000 de militari la peste 300.000. Grupul de luptă din România va deveni brigadă, cu un efectiv de 5.000 de militari, iar Marea Neagră este pentru prima oară numită „zonă de importanță strategică” pentru NATO. 

Potrivit noului concept strategic adoptat pentru următorii zece ani de liderii celor 30 de țări NATO, Rusia a devenit din partener strategic, cum era definită în 2010, „cea mai semnificativă şi directă ameninţare”, în timp ce „politicile coercitive” ale Chinei reprezintă provocări pentru „interesele de securitate şi valorile” Alianţei. 

Referirile la China sunt o premieră pentru strategia NATO, care nu a mai fost revizuită din 2010. Documentul menționează despre această ţară că foloseşte „o gamă largă de activităţi politice, economice şi militare” pentru a-şi proiecta puterea. 

Liderii statelor NATO au mai aprobat consolidarea prezenţei militare pe flancul estic, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, şi suplimentarea efectivelor forţei de reacție de la 40.000 la 300.000 de militari. Forţa de reacţie rapidă a NATO este o forţă multinaţională înalt pregătită şi avansată din punct de vedere tehnologic, pe care Alianţa o poate desfăşura rapid oriunde este nevoie. Se estimează că sporirea numărului acestei forţe va fi posibilă în 2023.

Tot la Madrid, preşedintele Joe Biden a anunţat că Statele Unite vor stabili în Polonia un cartier general al Corpului 5 al Armatei SUA, în România îşi va avea baza o brigadă americană suplimentară, în statele baltice vor fi mai multe desfășurări, în Regatul Unit vor fi dislocate în plus două escadrile de avioane de luptă F-35, iar în Germania şi Italia vor fi poziţionate noi capacităţi de apărare aeriană.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit despre summitul de la Madrid ca despre unul „istoric şi transformator”, în faţa „celei mai grave crize de securitate” de după cel de-Al Doilea Război Mondial. El a subliniat că cei 30 de aliaţi au răspuns într-o manieră „puternică şi unită la toate provocările”.

În ceea ce privește România, potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, toate obiectivele țării noastre la summit au fost atinse. Printre acestea s-au numărat întărirea flancului estic, reconfirmarea importanţei strategice a Mării Negre, intensificarea sprijinului pentru partenerii din vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova şi Georgia, definirea Rusiei ca principală ameninţare pentru NATO.

„Acest summit reprezintă una din cele mai semnificative reuniuni aliate din ultimii ani în ceea ce priveşte rezultatele pentru România”, a spus şeful statului, la Madrid. (C. Z.)