Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Unii români din Spania supravieţuiesc cu banii primiţi de la rudele din ţară

Unii români din Spania supravieţuiesc cu banii primiţi de la rudele din ţară

Data: 16 Septembrie 2009

▲ Potrivit presei spaniole, care citează surse din cadrul asociaţiilor de ajutorare a imigranţilor, unii români care îşi primesc şomajul în Spania lucrează la negru în România ▲ „Zborurile low-cost le permit acestora să vină în provincia catalană la fiecare trei luni pentru a semna în registrul şomerilor, aşa cum prevede legea“, scrie „Diario de Tarragona“ ▲ „Situaţia este atât de gravă încât unele familii trăiesc fenomenul invers: rudele din România le trimit banii economisiţi mulţumită remitenţelor din anii anteriori“ ▲

Unii români din Tarragona (Catalunia, Spania) îşi primesc aici şomajul şi lucrează acasă la negru, informează „Diario de Tarragona“, precizând că zborurile low-cost le permit acestora să vină în provincia catalană la fiecare trei luni pentru a semna în registrul şomerilor, aşa cum prevede legea, şi a-şi primii banii corespunzători perioadei cât au cotizat la serviciile de asigurări sociale în Spania.

Potrivit unor surse din cadrul unei asociaţii pentru ajutorarea imigranţilor, acest obicei îl au şi polonezii ori bulgarii. „Am avut un caz“, spune responsabilul organizaţiei, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, „în care soţia primea şomajul din Elveţia, unde lucrase în serviciul domestic, iar soţul, ajutorul de aici, în vreme ce amândoi locuiau în România“.

Un zbor low-cost din provincia catalană până la Bucureşti ori Arad costă, în medie, 300 de euro dus-întors, însă dacă biletul este rezervat din timp, oamenii pot plăti şi 40 de euro pe un astfel de zbor, în condiţiile în care există trei zboruri săptămânale către România.

Potrivit publicaţiei spaniole, frauda primirii a două venituri concomitent nu se datorează crizei, ci a început chiar dinainte, când România trăia un apogeu al construcţiilor, mulţumită fondurilor primite de la Uniunea Europeană şi companiilor spaniole care au investit în România şi şi-au luat angajaţii direct din Spania.

Părintele Vasile Băltăreţu, de la biserica românească din Tarragona, recunoaşte că fenomenul există, însă consideră că sunt foarte puţini români care „iau şomajul (din Spania - n.r.) şi locuiesc în România până se îmbunătăţesc lucrurile“ - tocmai pentru că acasă nu mai există acel „boom“ al construcţiilor. „Guvernul român foloseşte fondurile europene pentru a-şi plăti funcţionarii, şomerii şi pensionarii, şi nu pentru a dezvolta infrastructura“, spune părintele, apreciind că criza afectează mai grav România decât Spania, astfel că sunt mai mulţi români care preferă să rămână aici decât să revină acasă.

Serviciul catalan pentru ocuparea forţei de muncă susţine că nu este competent pentru a descoperi acest gen de fraudă, însă, odată descoperită, şomerii şi-ar pierde dreptul la indemnizaţie. Potrivit INEM (Serviciul spaniol pentru ocuparea forţei de muncă), denunţurile sunt anchetate, însă nu ar exista o reţea organizată care să fi pus la cale astfel de înşelăciuni.

Românii trimit mai puţini bani acasă

Criza afectează remitenţele românilor, scrie „Las Provincias“, precizând că banii trimişi de aceştia din Spania în România au scăzut la mai bine de jumătate în doi ani, după ce în 2006, din Castellon au ajuns peste 100 de milioane de euro.

Publicaţia spaniolă consideră că, din Castellon, criza din construcţii şi industria ceramică loveşte din plin România, după ce, în ultimii doi ani, remitenţele românilor s-au redus astfel. Potrivit datelor Băncii Spaniei, România, care se afla pe locul patru în rândul ţărilor care primeau cei mai mulţi bani de la compatrioţii din provincia valenciană, după Columbia, Ecuador şi Bolivia, a suferit a treia cea mai semnificativă reducere a banilor primiţi.

În 2008, românii din Spania au trimis aproape 400 de milioane de euro acasă, cu aproape 65 de milioane mai puţin decât în anul anterior, într-un moment în care criza abia începea să-şi arate primele simptome.

Pentru primul trimestru al anului 2009, datele Băncii Spaniei confirmă scăderea globală cu 17,2% în remitenţele imigranţilor - 1,6 miliarde de euro, faţă de aproape 2 miliarde în aceeaşi perioadă a anului anterior - a patra scădere consecutivă în banii trimişi acasă de străini. Potrivit organizaţiei Remesas.org, în Spania are loc o criză a locurilor de muncă şi alta a salariilor, scăderea remitenţelor reflectând situaţia economică a ţării iberice, unde rata şomajului a ajuns la peste 17%.

Rudele din ţară le trimit bani românilor din Spania

Potrivit Angelei Plăcintar, preşedintele Asociaţiei imigranţilor din ţările din est (AIPE) din Castellon, „peste 30% dintre imigranţii care lucrau în construcţii şi industria ceramică au rămas în şomaj şi cu datorii. Din moment ce abia pot supravieţui, este imposibil să mai şi trimită bani în ţările de origine“. Remitenţele pentru România, semnalează Plăcintar, au scăzut în ultimii doi ani cu 40-60%, după ce, până la venirea crizei, cei cu familiile rămase în România trimiteau acasă aproape întreg salariul - până la 600 de euro pe lună. „Situaţia este atât de gravă încât unele familii trăiesc fenomenul invers: rudele din România le trimit banii economisiţi mulţumită remitenţelor din anii anteriori, pentru a-i ajuta să-şi plătească datoriile din Spania“, povesteşte Angela Plăcintar, apreciind totodată că „80% dintre străinii care au găsit un loc de muncă în anii trecuţi şi-au cumpărat apartamente, iar acum mulţi nu mai pot face faţă plăţii ipotecii“.