Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Uniunea Europeană strânge rândurile în faţa imigraţiei ilegale

Uniunea Europeană strânge rândurile în faţa imigraţiei ilegale

Data: 17 August 2007

▲ Comisia Europeană pregăteşte un proiect de lege menit să descurajeze munca „la negru“, care prevede amenzi foarte mari pentru angajatori, obligativitatea suportării costurilor de repatriere ale angajaţilor şi chiar pedepse cu închisoarea ▲ Comisarul european pentru Justiţie, Libertate şi Securitate, Franco Frattini, a declarat că nu mai poate privi cu pasivitate felul în care imigranţii ilegali din Africa, Orientul Mijlociu şi Balcani trudesc asemenea unor sclavi, în timp ce salariile în scădere ale muncitorilor legali subminează competitivitatea economică în Europa ▲

Persoanele private şi companiile care angajează dădace şi muncitori în construcţii sau în agricultură, fără ca aceştia să stea legal în ţara de rezidenţă, s-ar putea confrunta cu amenzi dure şi chiar cu închisoarea, conform unui proiect de lege al Uniunii Europene, menit să îi descurajeze pe cei care angajează imigranţi ilegali. Propunerea legislativă - notează cotidianul „The International Herald Tribune“, citat de revista „Financiarul“ - este menită să oprească afluxul celor aproximativ 500 de mii de imigranţi ilegali care intră în Uniunea Europeană în fiecare an, mulţi dintre aceştia fiind exploataţi pe uriaşa piaţa neagră din Europa. Comisia Europeană estimează că, în acest moment, în ţările Uniunii Europene trăiesc aproximativ 8 milioane de imigranţi ilegali. Comisarul european pentru Justiţie, Libertate şi Securitate, Franco Frattini, a declarat că nu mai poate privi cu pasivitate felul în care imigranţii ilegali din Africa, Orientul Mijlociu şi Balcani trudesc asemenea unor sclavi, în timp ce salariile în scădere ale muncitorilor legali subminează competitivitatea economică în Europa. „Certitudinea găsirii muncii la negru în statele membre ale UE este principala forţă din spatele migraţiei ilegale“, a precizat comisarul european, subliniind că noile reguli vor viza atât marile companii, cât şi persoanele private.

Sancţiunile aspre sunt singura soluţie

Conform proiectului, care trebuie supus aprobării guvernelor UE pentru a deveni lege, persoanele private descoperite că au angajat muncitori „la negru“, spre exemplu dădace sau însoţitori pentru persoane bolnave, vor fi forţate să plătească salarii uriaşe, impozite şi contribuţii la serviciile sociale. De asemenea, oricărui angajator depistat că a comis o asemenea faptă îi va fi interzisă participarea la contracte de intermediere publice la nivel naţional sau la primirea de subsidii timp de cinci ani. Această măsură va afecta, în primul rând, fermele, care beneficiază de generoasele subvenţii pentru agricultură de la guvernul naţional şi de la Uniunea Europeană. Şi companiile vor fi amendate şi forţate să plătească costul repatrierii angajaţilor ilegali către ţara lor de origine. Pentru fraude mai importante, cum ar fi traficul de persoane sau angajarea repetată de lucrători ilegali, statele UE pot impune pedepse cu închisoarea, dar propunerea lasă în sarcina guvernelor naţionale durata pedepsei. Comisarul european Franco Frattini a declarat că legislaţia va cere statelor membre ale Uniunii Europene să crească de la 2 la 10% numărul companiilor inspectate în fiecare an, pentru a vedea dacă angajează imigranţi ilegali. „În momentul de faţă, controalele sunt prea slabe. De fapt, practic nu există controale“, a subliniat comisarul european.

„Imigraţia legală rămâne vitală într-o Europă care îmbătrâneşte“

În încercarea de a dovedi că propunerea Comisiei a avut ecou în statele membre, ministrul britanic pentru imigraţie, Liam Byrne, a anunţat un nou sistem de sancţiuni pentru companiile care angajează imigranţi ilegali, propunând ca acestea să fie amendate cu până la 10 mii de lire sterline, sumă care ar acoperi costul repatrierii unui imigrant ilegal din Marea Britanie. Ministrul a precizat că lucrătorilor care aplică pentru un post li se va cere să facă dovada certificatului de naştere şi a paşaportului. Pe de altă parte, însă, comisarul european Franco Frattini a cerut statelor membre UE să îşi extindă ofertele de rezidenţă legală pentru lucrătorii calificaţi din Africa şi Asia, care ar urma să umple golurile din domenii cum ar fi construcţiile, cateringul şi turismul. Comisarul a subliniat că „imigraţia legală rămâne vitală într-o Europă care îmbătrâneşte“.

Naivitatea şi disperarea muncitorilor români îngraşă conturile falşilor intermediari

Munca „la negru“ nu reprezintă deloc un fenomen izolat în rândul muncitorilor români. Dacă, în ţară, principalele domenii care trăiesc de pe urma angajărilor „la negru“ sunt considerate construcţiile şi industria confecţiilor, în străinătate, sute de mii de români au lucrat sau lucrează încă fără forme legale. Tentaţia unui loc de muncă mai bine plătit îi determină pe mulţi să nu ia în considerare şi dezavantajele lipsei unui contract ferm între angajator şi angajat. Această naivitate sau, în multe cazuri, disperare este foarte uşor speculată de aşa-zişii intermediari, care îşi atrag clienţii prin contracte aparent avantajoase. Potrivit datelor prezentate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), pe adresa instituţiei sunt primite, lunar, zeci de sesizări prin care lucrătorii români reclamă activitatea necorespunzătoare a unor agenţii care intermediază obţinerea de locuri de muncă în străinătate.

Cine face recrutarea

ANOFM atrage atenţia celor interesaţi de obţinerea unui loc de muncă în străinătate cu privire la riscurile pe care şi le asumă în relaţia cu diverşi intermediari. Activităţile de mediere a angajării cetăţenilor români în străinătate se realizează de către societăţi comerciale constituite în temeiul Legii nr. 31/1990, republicată cu modificările şi completările ulterioare, care au ca activitate principală „Selecţia şi plasarea forţei de muncă“, cod CAEN - 7450. Potrivit acestei legi, recrutarea nu poate fi realizată de către persoane fizice, de agenţii de turism şi societăţi de transport, de reprezentanţi ai bisericii sau ai cultelor religioase, de organizaţii sau fundaţii. Agenţii de ocupare pot realiza activităţi de mediere pe baza contractelor de oferte ferme, pe care le au încheiate cu persoane juridice, fizice şi organizaţii patronale străine. De asemenea, este important de ştiut faptul că acreditarea agenţilor privaţi de ocupare a forţei de muncă, ce activează în baza Legii nr. 156/2000, a fost abrogată prin OG 43/2002, aceştia având, în prezent, obligaţia să se înregistreze la inspectoratul teritorial de muncă în raza căruia îşi au sediul.

Munca „la negru“ poate fi mascată într-un contract superficial

În relaţia lor cu solicitanţii de locuri de muncă, agenţii de ocupare au o serie de obligaţii, de a căror respectare depinde în mare măsură derularea unor raporturi de muncă fără incidente cu angajatorul străin. În acest sens, inspectorii ANOFM atrag atenţia tuturor celor interesaţi de obţinerea unui loc de muncă legal în străinătate, să verifice dacă agentul a respectat includerea în contractul de muncă încheiat cu angajatorul străin a unor elemente esenţiale. Astfel, în contractul de muncă pe care vi se cere să îl semnaţi trebuie să fie stipulate clar, inclusiv în limba română, funcţia, meseria sau ocupaţia, natura şi durata angajării, durata timpului de muncă şi de repaus, tariful orar, salariul lunar şi datele de plată a salariului, sporuri, ore suplimentare şi alte drepturi salariale, durata, modul de acordare şi drepturile băneşti aferente concediului de odihnă, condiţiile de muncă, măsurile de protecţie şi securitate a muncii, acordarea de despăgubiri angajaţilor români în cazul accidentelor de muncă, bolilor profesionale sau al decesului, condiţiile de cazare, de locuit, sau, după caz, de închiriere a unei locuinţe şi de asigurare a hranei, taxele, impozitele şi contribuţiile care grevează asupra veniturilor angajaţilor cetăţeni români, asigurându-se evitarea dublei impuneri sau a dublei perceperi de contribuţii de asigurări sociale, obligaţiile angajaţilor cetăţeni români în străinătate. De asemenea, potrivit legii, tariful serviciilor de mediere încasat de la solicitanţi se restituie de către agenţia de mediere, parţial sau total, în cazul în care intermediarul nu reuşeşte să le ofere locuri de muncă în termenul stabilit prin contractele de mediere sau dacă, înainte de expirarea duratei contractului de mediere, beneficiarul acestui contract renunţă la mediere. În afara tarifului de mediere prevazut de Legea 156/2000, agenţii de ocupare nu au dreptul de a percepe alte comisioane sau de a pretinde garanţii de la solicitanţii de locuri de muncă. (Bogdan CronŢ)