Universităţile, motoare economice ale oraşelor mari

Beneficiile, nu doar de imagine, ci și economice, ale universităţilor aduse unui oraş sunt deosebit de importante. O cercetare realizată de un doctorand al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca relevă aportul direct al acestei instituții în economia oraşului, de 190 milioane de euro anual, mai mult de jumătate din bugetul Clujului.

Impactul direct al UBB asupra economiei municipiului Cluj-Napoca a fost, în 2015, de 847 milioane de lei, din care 601 milioane de lei reprezintă cheltuielile studenţilor, iar 124 milioane de lei ale angajaţilor, potrivit cercetării. Au mai fost luate în considerare cheltuielile directe ale universităţii, 81 milioane de lei, şi sume de bani generate de cheltuielile făcute în Cluj-Napoca de vizitatorii studenţilor, 33 milioane de lei. În urmă cu trei ani, UBB avea 3.158 de angajaţi şi 29.754 de studenţi la zi, la toate nivelurile de studiu.

Cercetarea mai arată că un student de la buget, la nivel licenţă, cazat la cămin, cheltuie în medie 12.793 de lei pe an, în timp ce un student la taxă cheltuie o sumă de cel puţin două ori mai mare, respectiv 26.897 de lei.

„Am iniţiat o anchetă sociologică pentru a estima cheltuielile studenţilor. După mai multe regresii şi medii ponderate am putut estima cheltuielile studenţilor UBB în 2015”, a explicat realizatorul studiului, Andrei Chircă, care a precizat că, din suma totală de 190 milioane de euro, stabilită ca impact asupra oraşului, 71% o reprezintă cheltuielile făcute de studenţi.

Aproximativ jumătate din studenţii din Cluj-Napoca sunt înmatriculaţi la UBB, ceea ce înseamnă, potrivit autorului studiului, că impactul pe care îl generează asupra economiei oraşului toate universităţile din municipiu ar fi de fapt dublu, însă acest lucru nu este pentru moment susţinut de o analiză detaliată. În structura numărului de studenţi din acest oraș, după UBB, cu o pondere de 50% din total, se situează Universitatea Tehnică, cu 23%, apoi UMF, cu 11%, USAMV, cu 9%, Academia de Muzică, cu 2%, şi Universitatea de Artă, cu 1%. Universităţile private din oraş reprezintă şi ele 4% din totalul studenţilor. Potrivit ultimelor date statistice, numărul studenţilor din Cluj-Napoca se ridică la peste 66.000.

„Surprinzător este faptul că, dacă luăm totalul cheltuielilor UBB, totalul bugetului şi îl raportăm la ceea ce cheltuie studenţii, aceștia cheltuie aproape dublu - 1,83 (față de cât cheltuie universitatea pe student, n.red.). Un lucru foarte rar întâlnit în alte studii şi în special cele făcute în SUA şi Europa de Vest. Dacă ne uităm la banii primiţi direct de la minister, nu din fonduri proprii de la Cluj, vedem că, de fapt, studenţii cheltuie de trei ori mai mult. Iar dacă ne uităm la banii pe care îi plăteşte universitatea înapoi, doar prin contribuţiile angajaţilor, practic jumătate din banii pe care îi primeşte de la minister îi dă înapoi sub formă de contribuţii”, a spus Andrei Chircă.

Studiul a fost realizat la nivelul studenţilor aflați la forma de învăţământ cu frecvenţă, la nivel de licenţă, masterat şi doctorat.

Suma de 190 milioane de euro, calculată ca fiind impactul direct al UBB asupra municipiului Cluj-Napoca, reprezintă peste jumătate din bugetul oraşului, care, în 2015, a fost de aproape 250 milioane de euro, a mai menționat autorul cercetării.

Cu ocazia prezentării acestui studiu, reprezentanţii Facultăţii de Studii Politice, Administrative şi ale Comunicării au lansat şi un videoclip de promovare comună a celor şase universităţi de stat din Cluj-Napoca care are ca scop coalizarea forţelor mediului academic clujean pentru atragerea studenţilor şi promovarea comună la târgurile de educaţie din afara ţării.