Urme ale Homo sapiens în nord-vestul Europei 

Clima rece nu i-a speriat pe Homo sapiens: strămoșii omului modern s-au aventurat până în nord-vestul Europei în urmă cu 45.000 de ani, cu câteva mii de ani înainte ca Neanderthalienii să dispară de pe continent, potrivit unor studii publicate recent de revista Nature, aparținând unor cercetători de la Institutul Max Planck din Leipzig, informează AFP. ­Descoperirea este o premieră; niciodată până acum urme atât de vechi ale omului modern nu au mai fost identificate în această regiune a Europei.

Pentru o vreme, Homo sapiens şi Neanderthalienii au coexistat, fără să se cunoască exact unde sau cum. Dovezi arheologice au dezvăluit prezenţa unor culturi diferite din perioada respectivă, însă identificarea autorilor acelor culturi rămăsese o dilemă întrucât rămăşiţele oamenilor străvechi sunt rare. Paleontologii au fost interesaţi în special de cultura Lincombian-Ranisian-Jerzmanowicien (LRJ), numită după un tip de unealtă din piatră, identificată în situri la nord de Alpi și datată între 45.000 î.Hr. şi 41.000 de ani î.Hr.

Din 2016 până în 2022, o echipă de la Institutul Max Planck a întreprins săpături într-un astfel de sit situat în Ranis, în Germania, excavat deja parţial în anii ’30. Acolo, un cercetător a descoperit obiecte LRJ şi mii de fragmente osoase. În urma examinării rămăşiţelor, verdictul a fost că au aparținut unor Homo sapiens de acum peste 45.000 de ani. Erau oameni cu aceleaşi caracteristici ca şi congenerii lor descoperiţi în Europa de Est (Bulgaria şi Cehia), considerați până acum cei mai vechi reprezentanţi ai speciei noastre pe continent.