Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Van Rompuy, preşedintele prin care Franţa şi Germania vor să-şi impună agenda

Van Rompuy, preşedintele prin care Franţa şi Germania vor să-şi impună agenda

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 23 Noiembrie 2009

▲ Franţa şi Germania au insistat asupra desemnării premierului belgian Herman Van Rompuy în funcţia de preşedinte al Uniunii Europene, întrucât acesta „nu are un interes naţional de apărat şi nici nu este foarte cunoscut pe plan internaţional, putând astfel să îşi impună eficient agenda prin intermediul lui“, comentează centrul american de analiză geopolitică Stratfor ▲

Uniunea Europeană, ca un proiect supranaţional ce beneficiază de o reprezentare la nivel mondial, „poate exista numai ca o entitate dominată de un consens franco-german, dificil de obţinut şi subtil atunci când există“, sunt de părere analiştii americani de la Stratfor. „Din perspectiva Franţei şi a Germaniei, două foste mari puteri care realizează că au fost devansate de Statele Unite, China şi chiar Rusia din punct de vedere geopolitic - Uniunea Europeană înseamnă valorificarea resurselor economice şi demografice într-o competiţie globală cu alte puteri mondiale. Van Rompuy va primi bucuros ordine din partea tandemului franco-german, ceea ce îi va face misiunea mai uşoară“, comentează Stratfor. „Belgia, fiind atât de divizată, nu are un interes sau o viziune naţională coerentă. Prin urmare, noul preşedinte al UE, Herman Van Rompuy, nu va apăra nici un interes naţional - un criteriu cerut de Franţa şi Germania pentru această funcţie“, adaugă analiştii americani.

Lipsa de recunoaştere a lui Van Rompuy în afara Europei îl va limita la problemele interne ale UE

Noua funcţie deţinută de Van Rompuy, ale cărei atribuţii sunt prevăzute în Tratatul de la Lisabona, este de mediator şi de administrator. În viziunea Franţei şi Germaniei, el va fi oficialul prin intermediul căruia cele două puteri europene îşi vor impune într-o manieră eficientă agenda. „Deşi Tratatul de la Lisabona acordă preşedintelui rolul de reprezentare a Uniunii la nivel internaţional, lipsa de recunoaştere a lui Van Rompuy în afara Europei occidentale îl va limita să se concentreze numai pe probleme interne“, sunt de părere specialiştii centrului de analiză geopolitică Stratfor. Astfel, se vor clarifica şi atribuţiile Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe, care devine mai important din punctul de vedere al vizibilităţii UE pe plan internaţional. Franţa şi Germania speră că un candidat ce provine dintr-o ţară importantă a UE va oferi o poziţie puternică Uniunii, motiv pentru care au propus-o pe britanica Catherine Ashton. „Germania şi Franţa pornesc de la premisa că Ashton va reprezenta interesele Uniunii Europene, nu cele ale Marii Britanii. Însă Marea Britanie nu este Belgia, iar interesul naţional britanic este de a preveni ca Uniunea Europeană să devină un mecanism prin intermediul căruia Franţa şi Germania să se impună la nivel global“, se arată în încheierea cercetării centrului american de analiză geopolitică.