Vânăta are nevoie de soare, pământ fertil şi irigări zilnice

Începutul lunii mai este potrivit pentru plantarea vinetelor în spaţiu deschis. Vânăta are nevoie de irigări zilnice, preferă poziţiile însorite şi nu suportă autoumbrirea. O plantă de vinete poate produce între opt-zece fructe, care pot cântări între 3-5 kilograme. Vinetele fac parte din familia solanaceelor alături de roșii, ardei și cartofi. Cele mai răspândite soiuri de vinete sunt cele de culoare mov închis, dar mai există și soiuri albe, mov deschis sau cu dungi albe și mov. Dacă aţi decis să cultivaţi vinete în grădină e bine să ştiţi că au nevoie de o climă temperat caldă, cu primăveri frumoase și veri călduroase, un teren bogat în substanțe nutritive, fertil şi cu un pH neutru. Vânăta poate fi considerată plantă de înnoire, adică, legumă cu care se începe un nou asolament. Plante bune premergătoare culturii de vinete sunt fasolea, mazărea, rădăcinoase şi lucerna, evitaţi ardeii, tomatele şi cartofii. 

Specialiştii în horticultură spun că vinetele se seamănă la sfârșitul iernii în răsadnițe încălzite, utilizând aproximativ 2 grame de semințe pentru un metru pătrat de răsadniță. După 8-10 săptămâni de la semănat, vinetele se pot răsădi în grădină, la o distanță de 35-40 de centimetri între plante pe rând și 70 de centimetri între rânduri. Răsăditul se face în prima jumătate a lunii mai, când pericolul brumelor târzii a trecut. Vânăta preferă temperaturi cuprinse între 22 şi 26 de grade ziua și 15-18 grade pe timpul nopții, iubește pozițiile însorite și are nevoie de irigări zilnice, mai ales în prima săptămână după răsădit, pe măsură ce se dezvoltă pot fi irigate și la patru-cinci zile.

Terenul pentru cultivarea vinetelor se pregătește toamna, administrând gunoi de grajd care se încorporează în sol, odată cu săpatul adânc de toamnă. Dacă nu aţi reușit să semănaţi la sfârşitul iernii vinete şi nu ştiţi ce tip de răsad să alegeţi, vă sfătuim să optaţi pentru ră­saduri ferme, de culoare verde-închis şi care nu sunt înflorite. Frunzele trebuie să fie lipsite de insecte sau pete, cauzate în general de anumite boli. Răsa­durile plantate în recipiente separate sunt mai costisitoare, însă este indicat să optaţi pentru acestea, deoarece rădăcina are mai puţin de suferit în urma transplantării. Udaţi după plantare, pentru a favoriza prinderea răsadului, şi asiguraţi-vă că vinetele au în permanenţă solul umed, mai ales în perioadele secetoase de vară.
Potrivit specialiştilor în horticultură, vânăta este foarte sensibilă la frig, iar la temperatura de sub 10 grade planta îşi va scutura florile şi nu va mai produce rod. Este foarte pretenţioasă la lumină, în lipsa acesteia polenul nu este viabil, plantele stagnează în creştere, iar fructele rămân mici. Vânăta nu suportă autoumbrirea, aşa că, în funcţie de talia soiului din cultură, alegeţi distanţe de plantare mai mari între plante pe rând.

O plantă de vinete poate produce între 8-10 fructe, care pot cântări între 3-5 kilograme. Tulpina vinetei, deși devine lemnoasă, nu poate susține această greutate, de aceea imediat după ră­sădit se pun araci de care se leagă tulpina cu un nod în forma de opt. Cultivarea intensivă a vinetelor presupune controlul creșterii, practic se taie vârful ramurilor laterale, lăsând două-trei flori pe fiecare ram sau o lungime de circa 20 de centimetri. Când tulpina a dezvoltat patru-cinci ramuri laterale, se limitează creșterea, eliminând vârful de creștere la o înălțime de 45-50 de centimetri. La cultivarea vinetelor, tăierea vârfului de creștere și a ramurilor laterale are ca efect dezvoltarea fructelor și creșterea calitativă a producției. Vinetele trebuie recoltate dacă au o culoare neagră, lucioasă şi sunt elastice, înainte de maturarea completă. Fructele îmbătrânite devin amare, formează foarte multe seminţe şi capătă o culoare uşor maronie.