Vârf de inflație la începutul anului 2018

Banca Naţională a României (BNR) urmărește cu atenție tendinţa inflaţiei şi se aşteaptă la o creştere în primele luni ale anului viitor, iar dacă se vor observa creşteri care tind să dureze, atunci va interveni, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Mai mult, acesta a spus că va permite o volatilitate mai mare pe cursul valutar şi una mai redusă la ROBOR și ratele de dobândă.

BNR anticipează un puseu al inflaţiei la începutul anului viitor, care poate să fie temporar. Mugur Isărescu a dat de înţeles că banca centrală nu va avea intervenţii care să ducă la „bruscarea economiei” prin majorarea dobânzii-cheie, dacă este vorba doar de o creştere conjuncturală a preţurilor de consum.

„Vă spun că ne vom uita foarte atent la tendinţă, dacă este vorba de ceva mai mult sau mai puţin accidental, statistic. Ne aşteptăm ca în trimestrul I, statistic, să avem un vârf de inflaţie. Din ce cauză? Pentru că anul trecut, prin introducerea TVA-ului, inflaţia a fost foarte scăzută şi atunci inflaţia pe un an, ianuarie 2018 raportat la ianuarie 2017, arată o creştere, chiar dacă inflaţia lunară din ianuarie anul viitor nu va fi mare, a afirmat Isărescu. El a adăugat că puseul de inflaţie va fi depăşit. Nu are nici un rost să reacţionăm la el. În sensul să luăm măsuri care înseamnă bruscarea economiei pentru a ataca o chestiune care este temporară. Dar dacă vedem că este vorba de o tendinţă şi o creştere a inflaţiei care tinde să dureze, bineînţeles că vom reacţiona”.
Pe de altă parte, guvernatorul BNR a spus că va permite o volatilitate mai mare pe curs şi una mai redusă la ratele de dobândă. Mai precis, Isărescu a explicat că există trei variabile care nu pot fi „ţinute” concomitent: rezerva, cursul şi dobânzile. România a făcut o combinaţie între acestea, în sensul că nu a ţinut nici la rezervă, care a fost mult peste ceea ce este definit ca fiind optim. În ceea ce priveşte dobânzile, Mugur Isărescu a spus că rata de politică monetară trebuie să aibă mult mai multă semnificaţie, că România este mult mai bine pregătită şi cu un grad de euroizare mult mai scăzut.

„Ceva trebuie să se mişte mai mult, şi acesta nu poate să fie decât cursul, în sus sau în jos. Să nu luaţi asta, că e doar pe o singură direcţie. Piaţa îl plimbă, nu aţi văzut cum e şi cu euro/dolar? Ba e 1,20, ba e 1,10. E şi mai inteligent să faci aşa ceva. Toată chestia e să credem că pieţele funcţionează”, a declarat şeful băncii centrale.

Piața interbancară a reacționat ieri la declarațiile privind volatilitatea cursului făcute de guvernatorul BNR cu o zi înainte, iar cursul euro/leu a ajuns ieri la 4,61, cea mai slabă cotaţie din ultimii cinci ani.

„Interpretarea mea a ceea ce a anunţat BNR ieri este că, din punctul lor de vedere, pe care îl consider foarte corect, este preferabil să avem o volatilitate mai mică a dobânzilor, a ROBOR, decât a cursului, în condiţiile în care pe o piaţă liberă nu pot fi controlate toate variabilele în acelaşi timp. Cum cursul euro/leu părea ţintuit de ceva vreme în pragul lui 4,60, era un echilibru instabil acolo, fiindcă exista percepţia puternică în piaţă că acel nivel e apărat strict de BNR. Noua retorică a băncii centrale a semnalat însă că această redută poate fi cucerită”, a explicat economis­tul-şef al BCR, Horia Braun, pentru Agerpres.

Acesta a menţionat că e posibil ca leul să îşi găsească un nou echilibru în zona de 4,62-4,63, unul mai stabil şi natural, mai ales dacă ţinem cont de faptul că un leu mai slab ajută exporturile şi descurajează importurile, echilibrând astfel balanţa comercială.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât, marţi, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, se arată într-un comunicat al instituţiei transmis presei.