Vârsta de pensionare a bărbaţilor se va reduce

▲ România este obligată să elimine discriminarea între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte vârsta standard de pensionare ▲ 85% dintre pensionarii din România au ieşit la pensie după 1990 ▲ Pe 19 iunie, pensionarii vor picheta prefecturile din ţară, aceştia solicitând creşterea valorii punctului de pensie, analize medicale gratuite şi compensarea serviciilor stomatologice ▲ În România, 72% din cei peste 4,6 milioane de pensionari au pensii mai mici de 350 de lei ▲

Vârsta standard de pensionare pentru bărbaţi s-ar putea reduce în perioada următoare, a declarat ministrul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, Paul Păcuraru. Conform reglementărilor Uniunii Europene, România este obligată să elimine discriminarea între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte vârsta standard de pensionare. În schimb, femeile ar putea ieşi la pensie mai târziu, urmând să ajungă la nivelul vârstei de pensionare pentru bărbaţi. Conform Legii 19/2000, privind sistemul public de pensii, până în anul 2014 vârsta de pensionare pentru bărbaţi ar fi trebuit să ajungă la 65 de ani, iar pentru femei la 62 de ani. În luna iunie 2007, vârsta de pensionare pentru bărbaţi este de 63 de ani şi o lună, iar pentru femei de 58 ani şi o lună. Pentru egalizarea vârstei de pensionare, autorităţile române au două soluţii: fie creşterea vârstei de pensionare pentru femei la 65 de ani, fie o creştere mai moderată pentru femei şi o reducere corespunzătoare a vârstei de pensionare pentru bărbaţi. Păcuraru a admis că o creştere la 65 de ani a vârstei de pensionare pentru femei ar avea un impact psihologic major şi a lăsat să se înţeleagă că reducerea vârstei de pensionare pentru bărbaţi ar fi cea mai probabilă soluţie. Decizia privind egalizarea vârstei de pensionare trebuie luată în scurt timp, proiectul de modificare a Legii 19 din 2000 urmând să intre în Parlament în luna septembrie. În România, vârsta standard de pensionare este oricum una teoretică, vârsta reală de pensionare situându-se puţin peste 50 de ani. 85% dintre pensionari au ieşit la pensie după 1990.

Pensionarii vor picheta prefecturile pe 19 mai

Pensionarii afiliaţi la Federaţia Naţională a Pensionarilor (FNP) vor picheta, marţi, 19 iunie, sediile Guvernului şi ale prefecturilor din ţară pe fondul nemulţumirilor legate de nivelul scăzut de trai şi nivelul punctului de pensie, a anunţat, ieri, preşedintele federaţiei, Vasile Cazacu. „Am trimis o scrisoare în luna februarie Guvernului prin care am cerut să se ia măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale pensionarilor şi le-am comunicat că vom trece la acţiuni de protest în cazul în care nu se vor rezolva problemele. Nu am primit nici un răspuns, astfel încât am decis că pe 19 iunie, între orele 9.00 şi 11.00, vom picheta sediile Guvernului şi ale prefecturilor din ţară“, a explicat Cazacu. Acesta a precizat că se aşteaptă ca la acţiunea de pichetare să participe până la 300 de pensionari, însă acest lucru depinde de modul în care se va organiza fiecare filială din ţară. Cazacu a mai spus că FNP intenţionează să acţioneze în judecată Guvernul şi va trimite scrisori către forurile europene în care va prezenta situaţia cu care se confruntă persoanele vârstnice din România.

Creşterea punctului de pensie

Pensionarii solicită majorarea valorii punctului de pensie, astfel încât acesta să ajungă la 45% din valoarea salariului mediu, analize medicale gratuite şi compensarea serviciilor stomatologice. Totodată, reprezentanţii FNP cer acordarea soţului supravieţuitor, a cărui pensie nu depăşeşte salariul minim pe economie, a unui ajutor material lunar care să nu fie mai mare decât valoarea pensiei medii. În acelaşi timp, liderii federaţiei cer acordarea lunară de ajutoare sociale pentru pensionarii ale căror pensii sunt mai mici decât salariul minim pe economie. Aceste ajutoare ar putea permite ca valoarea pensiilor să ajungă la 350 de lei. Potrivit estimărilor FNP, în România, 72% din cei peste 4,6 milioane de pensionari au pensii mai mici de 350 de lei. FNP cere Guvernului aprobarea, în regim de urgenţă, a unui act normativ prin care se va garanta familiilor de pensionari, care locuiesc în casele naţionalizate, că vor putea locui în imobilele respective până la momentul în care autorităţile vor putea să le ofere alte locuinţe.