Victimele regimurilor totalitare au fost comemorate în UE

În urmă cu doi ani, data de 23 august a fost desemnată ziua de comemorare a victimelor regimurilor totalitare de către Parlamentul European.

Ziua europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare, cunoscută şi sub denumirea de "Ziua panglicii negre", a fost marcată, ieri, la Varşovia, prin mai multe ceremonii deschise de preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek. Potrivit oficialilor europeni, evenimentele din acest an au avut o încărcătură specială, în contextul revoltelor şi răsturnărilor de regimuri din nordul Africii. "Uniunea Europeană se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului (...). Acestea sunt primele fraze din Tratatul de la Lisabona, oferind o bază solidă viitorului nostru comun şi Europei pe care dorim să o lăsăm copiilor noştri şi copiilor copiilor noştri. Astăzi, trebuie să păstrăm un moment de reculegere pentru a comemora victimele regimurilor totalitare şi să ne asigurăm că amintirea unui trecut întunecat ne dă speranţe pentru viitor, precum şi să continuăm să construim o Uniune Europeană mai bună şi mai puternică, oferind astfel speranţă şi încredere generaţiilor viitoare", a declarat, în deschiderea manifestărilor organizate la Varşovia, comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding.

Ziua care a schimbat Europa

Data de 23 august marchează semnarea pactului de neagresiune între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, cunoscut sub denumirea "Ribbentrop-Molotov", numele ministrului de externe al Uniunii Sovietice şi ministrului de externe al celui de-al Treilea Reich. Semnată în 1939, înţelegerea a deschis calea pentru cel de-al Doilea Război Mondial, urmat de instaurarea Cortinei de Fier peste o mare parte din continentul european. "Păstrând vie amintirea ororilor care au avut loc în toate regimurile totalitare, putem promova drepturile noastre fundamentale europene, în special în rândul cetăţenilor noştri mai tineri şi al generaţiilor viitoare. Condamnarea caracterului inuman al acelor crime şi păstrarea amintirii celor care au fost victimele acelor orori trebuie să fie un efort colectiv, împărtăşit şi promovat de fiecare cetăţean al Uniunii Europene", a subliniat Viviane Reding.