Viitorul sistemelor de pensii, sub semnul întrebării

Îmbătrânirea populaţiei este principala cauză care ar putea duce în viitor la dispariţia sistemelor de pensii, cei mai pesimişti în acest caz fiind germanii şi americanii. În România, raportul salariaţi/pensionari este de 1,172 pensionari la un salariat, iar previziunile nu sunt tocmai dintre cele mai optimiste.

Statele occidentale dezvoltate cu populaţia cea mai îmbătrânită, respectiv Statele Unite, Germania şi Italia, împărtăşesc aceeaşi temere cu privire la viitorul plăţii pensiilor, chiar şi la un nivel mai redus faţă de cel din prezent, relevă un sondaj efectuat de institutul american Pew şi analizat de AFP. Conform sondajului citat de Agerpres, numai 20% dintre americanii încă activi cred că, atunci când vor ajunge la vârsta pensionării, sistemul de pensii va dispune de fonduri suficiente pentru a le asigura plata sumelor achitate pensionarilor din prezent. Un american din trei crede că aceste sume vor fi diminuate, în timp ce 41% estimează că pensiile vor dispărea pur şi simplu.

Mai pesimişti decât americanii sunt nemţii, doar un german din zece crezând că va beneficia de o pensie la nivelul actual, iar unul din doi anticipează o diminuare a acestui cuantum. Mai mult, 41% dintre germani se aşteaptă la dispariţia sistemului de pensii. Potrivit Eurostat, serviciul de statistică european, îmbătrânirea populaţiei în Germania şi în general în întreaga UE este strâns legată de natalitatea scăzută şi de amânarea momentului la care femeile devin mame. De exemplu, în Letonia, Estonia, Polonia, Lituania şi Slovacia, femeile care devin mame fac acest lucru în jurul vârstei de 26 de ani, în timp ce o femeie germană naşte prima dată la vârsta medie de 29,3 ani. Studiul mai indică faptul că 51,2% din femeile din UE nasc primul copil atunci când au vârste între 20 şi 30 de ani, iar 40,6% devin mame după ce au depăşit pragul de 30 de ani.

Cei care-şi pun cele mai puţine speranţe în viitorul sistemului de pensii sunt italienii, mai mult de jumătate dintre ei, respectiv 53%, estimând că la bătrâneţe nu vor mai primi nici un ban, în timp ce numai 7% consideră că sistemul va funcţiona la fel ca în prezent. La ora actuală, circa 20% din populaţia Germaniei şi a Italiei are vârsta de peste 65 de ani, procent care va fi atins în SUA la orizontul anului 2050, în prezent fiind de 13%.

Dacă nivelul pensiilor va scădea, atunci populaţia va trebui să economisească mai mult în timpul vieţii active pentru a avea mai mulţi bani la bătrâneţe, mai arată studiul Pew. Majoritatea americanilor (56%) şi germanilor (61%) şi-au dat seama de această evoluţie şi pun bani de-o parte. În schimb, mai mult de trei sferturi dintre italieni (76%) mărturisesc că nu economisesc nimic. Însă acest lucru nu se datorează în toate cazurile nepăsării, existând şi situaţii când oamenii nu pot economisi.

Pe de altă parte, sondajul mai relevă că aproximativ 33% dintre italieni, aproape 25% dintre americani şi 20% dintre germani fac parte din „generaţia sandwich“, adică din categoria celor care au în acelaşi timp cel puţin un părinte în vârstă de îngrijit şi un copil de crescut.

În România, numărul total al pensionarilor era, la finele lunii decembrie 2014, de 5.184.000 persoane, în timp ce efectivul salariaţilor totaliza 4.423.300 persoane, înregistrându-se, astfel, circa 1,172 pensionari la un salariat, conform statisticilor publicate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Din totalul pensionarilor, circa 90,5% erau pensionari de asigurări sociale de stat (4.692.700 persoane), restul de 9,5% fiind pensionari agricultori (491.300 persoane).

În 1990, România avea 8,1 milioane de angajaţi şi 3,5 milioane de pensionari. (Oana Nistor)