Vilnius: summit istoric pentru Republica Moldova

La summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, Republica Moldova va parafa astăzi Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Preşedintele moldovean, Nicolae Timofti, a caracterizat momentul ca pe un “eveniment ce marchează o cotitură în destinul ţării noastre“. Ucraina a refuzat o apropiere de UE.

Acordul de Asociere dintre UE şi Republica Moldova, ce conţine şi prevederi pentru stabilirea unei Zone de Liber Schimb Aprofundată şi Cuprinzătoare (DCFTA), va fi semnat astăzi la Vilnius. Câteva dintre elementele lui principale, inclusiv DCFTA - ce reprezintă o liberalizare a schimburilor comerciale, vor intra în vigoare imediat după semnarea acordului.

La reuniunea Parteneriatului Estic din capitala Lituaniei participă o delegaţie numeroasă din partea moldovenilor, condusă de premierul Iurie Leancă. În afară de crearea Zonei de liber schimb, sprijinirea reformelor şi continuarea procesului de integrare europeană, Republica Moldova ar putea obţine şi un regim liberalizat de vize, decizie preconizată pentru toamna anului viitor.

Miercuri, Comisia Europeană a propus acordarea regimului fără vize în zona Schengen pentru cetăţenii Republicii Moldova care deţin paşapoarte biometrice.

Summitul Parteneriatului Estic va crea premisele pentru o legătură politică şi economică decisivă cu spaţiul european, a declarat miercuri seara, la postul naţional de televiziune, preşedintele Nicolae Timofti, într-un mesaj pentru cetăţenii moldoveni. „Acest eveniment marchează o cotitură în destinul ţării noastre şi înseamnă că nu mai suntem singuri în năzuinţele noastre, în dorinţa de a trăi mai bine într-o societate civilizată şi prosperă“, a declarat Timofti.

Procesul de integrare europeană are numeroşi opozanţi în Republica Moldova, de altfel sondajele arată că jumătate din populaţie este proeuropeană, pe când cealaltă jumătate se pronunţă pentru aderarea la Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. De altfel, Rusia a făcut presiuni la adresa Moldovei, vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, declarând în dese rânduri că semnarea Acordului de comerţ liber cu UE va afecta relaţiile bilaterale cu Rusia, dar şi procesul de reglementare a conflictului transnistrean.

Ucraina, principala miză a summitului de la Vilnius

Summitul Parteneriatului Estic riscă să se transforme într-un eşec, întrucât una din mizele acestei întâlniri, respectiv semnarea acordului dintre Ucraina şi UE, are şanse extrem de mici să se materializeze. Partea ucraineană a decis săptămâna trecută să întrerupă orice negociere cu UE, eliberarea Iuliei Timoşenko din închisoare părând a fi mărul discordiei. Presiunile Rusiei la adresa Ucrainei au culminat cu o ofertă generoasă venită din partea Moscovei, după cum scrie publicaţia rusă „Trud“, Moscova fiind dispusă să reducă preţul la gaze de la 450 la 270 de dolari, pentru Kiev, dar şi să-i acorde un credit preferenţial de 15 miliarde de dolari pentru finanţarea cheltuielilor şi acoperirea datoriei de stat, refuzat Ucrainei de FMI. Mai mult, consilierul preşedintelui Rusiei, Serghei Glaziev, a făcut referire şi la o posibilă extindere a cooperării Rusiei cu Ucraina în domeniile energiei nucleare, construcţiei de avioane şi rachete.

În replică, cancelarul german Angela Merkel, citată de RFI, a folosit printre cele mai dure replici la adresa preşedintelui rus, Vladimir Putin: „Ţările decid ele singure. Un veto al unui terţ nu poate exista. Principiul neimplicării în afacerile unui alt stat este statuat în Carta OSCE şi nu poate exista excepţie de la un acord semnat şi asumat. UE trebuie să răspundă presiunii exterioare cu şanse concrete şi solidaritate“.

Aşadar, UE încă aşteaptă Kievul să semneze, însă este greu de crezut că autorităţile ucrainene se vor răzgândi. Tot pentru a determina părţile să încheie acordul, unul istoric pentru Ucraina, Iulia Timoşenko, a cărei eliberare a solicitat-o UE, le-a solicitat liderilor europeni „să elibereze Ucraina“ fără condiţii.

La Vilnius, UE va trebui să se mulţumească cu parafarea a două acorduri de asociere, cu Georgia şi Moldova. Vor fi semnate şi câteva acorduri de anvergură mai mică, între care un acord cu Azerbaidjanul privind facilitarea vizelor. Armenia s-a îndepărtat de UE la începutul lui septembrie, când a anunţat că se va alătura uniunii vamale conduse de Rusia. În ceea ce priveşte relaţiile cu Belarusul, ultima dictatură din Europa, ele sunt îngheţate în absenţa totală a progreselor în privinţa drepturilor omului.