Vin banii europeni în agricultură!

Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) a fost lansat la începutul săptămânii, iar România va beneficia de fonduri europene de peste 8 miliarde de euro până în 2013, pentru dezvoltarea agriculturii.

PNDR a fost aprobat în data de 20 februarie 2008 de către Comitetul pentru Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene, iar potrivit reprezentanţilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în prima etapă se vor primi proiecte pentru trei măsuri prevăzute în PNDR, respectiv modernizarea exploataţiilor agricole, creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi piscicole şi dezvoltarea satelor.

Pe măsura 121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole“ sunt disponibile, în 2008, fonduri de peste 347,1 milioane de euro, pentru măsura 123 - „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere“ fondurile se ridică la 428,4 milioane de euro, iar cea mai importantă măsură, 322 - „Renovarea şi dezvoltarea satelor“ are disponibilă, în 2008, o sumă 618,43 milioane de euro.

Fermierii pot aplica pentru trei măsuri

Pentru măsura 1.2.1 „Modernizarea exploataţiilor agricole“ sunt disponibile fonduri de peste 991 de milioane de euro, din care 80% fonduri europene şi 20% fonduri de la bugetul naţional. Fermierii pot obţine prin această măsură fonduri nerambursabile sub formă de cofinanţare publică, la care trebuie să se adauge contribuţia privată. Potrivit ghidului, plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin această măsură este de 5.000 de euro, suma reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului.

În ceea ce priveşte valoarea maximă a proiectelor, un proiect poate să ajungă la trei milioane de euro dacă sunt realizate şi investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile, şi la patru milioane de euro, în cazul în care beneficiarii sunt asociaţiile.

În cadrul acestei măsuri sunt sprijinite investiţiile orientate spre dotarea cu utilaje şi echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum şi investiţiile privind adaptarea construcţiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare şi pentru creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole.

Se acordă prioritate proiectelor care realizează investiţii în sectorul vegetal, printre care culturi de legume, pepiniere şi plantaţii de pomi, căpşunării, culturi de câmp sau plantaţii de viţă de vie pentru vin (exclusiv plantare şi replantare) şi struguri de masă. De asemenea, în sectorul zootehnic, au prioritate proiectele pentru creşterea bovinelor, porcinelor, ovinelor sau păsărilor.

Fondurile alocate acestei măsuri nu pot finanţa investiţii pentru achiziţionarea de teren sau de bunuri second-hand. De asemenea, sunt neeligibile cheltuielile legate de costuri operaţionale, inclusiv costuri de întreţinere şi chirie, precum şi comisioane bancare sau costurile garanţiilor. În egală măsură, nu sunt eligibile costurile aferente unui contract de leasing, taxa de management, dobânzi sau prima de asigurare.

Sume importante pentru întreprinderile mici şi mijlocii

Pentru măsura privind creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere sunt disponibile peste 1,07 miliarde de euro, din care 80% sunt fonduri europene, diferenţa fiind asigurată de la bugetul naţional. Din aceste fonduri, suma de 118.125.000 de euro este alocată pentru schema de ajutor de stat pentru IMM-uri, care procesează produse agricole, iar 100.000.000 de euro pentru acordarea ajutoarelor de stat pentru microîntreprinderi din domeniul prelucrării primare a produselor forestiere.

De asemenea, suma de 853.049.126 de euro este alocată pentru operaţiuni specifice măsurii de creştere a valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere. Obiectivul general al acestei măsuri este creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agro-alimentară prin îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere.

Proiectele elaborate pentru măsura de dezvoltare a satelor pot beneficia de o cofinanţare de până la 100%, iar această măsură beneficiază de o alocare de peste 1,5 miliarde de euro, asigurată din fonduri europene şi de la bugetul naţional. Prin această măsură se urmăreşte îmbunătăţirea infrastructurii în spaţiul rural şi a accesului la servicii pentru populaţia rurală. De asemenea, se doreşte renovarea cât mai multor sate şi creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural. În cadrul măsurii, cofinanţarea publică se poate acorda din totalul cheltuielilor eligibile în proporţie de 100% pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit, şi de 70% pentru proiectele generatoare de profit.

Costurile generale legate de întocmirea proiectului, precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, trebuie să se limiteze la cel mult 10% din valoarea eligibilă a proiectului, în cazul în care acesta prevede construcţii, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în limita a 5% din valoarea eligibilă a proiectului. Anumite costuri, considerate nelegibile, sunt suportate de către beneficiar. Printre acestea se numără: cumpărarea de teren sau de imobile, impozite şi taxe fiscale, costuri operaţionale inclusiv costuri de întreţinere şi chirie, comisioane bancare, renovarea şi construcţia de şcoli, dispensare şi spitale.

▲ Reforma PAC nu este pe placul românilor

România a cerut Comisiei Europene prelungirea schemei de plăţi directe în agricultură până în 2013 şi creşterea cotei de lapte cu 2,5-3% pe an, până în 2015. Totodată, Ministerul Agriculturii este împotriva iniţiativei europene de limitare a subvenţiilor acordate fermelor mari.

Dacian Cioloş, ministrul agriculturii, spune că această măsură ar putea conduce la divizarea artificială a exploataţiilor. România nu este de acord nici cu mărirea suprafeţei minime pe care un agricultor trebuie să o lucreze pentru a primi fonduri europene, în prezent, aceasta fiind de un hectar.

Propunerile sunt formulate în cadrul procesului de reformare a Politicii Agricole Comunitare. România susţine şi înfiinţarea unui fond de gestionare a riscurilor la nivel european, care ar urma să acopere o parte din costurile de asigurare ale fermierilor. Ministerul Agriculturii spune însă că agreează menţinerea mecanismelor de intervenţie şi a plăţilor cuplate de producţie în anumite sectoare.

▲ Produse bancare pentru fermieri

Mai multe bănci comerciale din România şi-au arătat interesul pentru oferirea unor servicii bancare specifice fermierilor odată cu demararea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Ministrul Dacian Cioloş (foto) a precizat că nu au fost discuţii prin care băncile ar trebui să acorde dobânzi preferenţiale sectorului, ci, mai degrabă, acordarea unor anumite produse specifice sau acordarea unei perioade de graţie pentru anumite tipuri de credite. „Reprezentanţii băncilor au promis că vor lua în considerare o perioadă de graţie pentru anumite tipuri de proiecte. Deocamdată, nu am discutat de acordarea unor dobânzi preferenţiale pentru sector“, a spus Cioloş, subliniind că fermierii nu s-au plâns de dobânzile creditelor, ci mai mult de avansul cerut, de garanţii sau de costurile creditului.

De asemenea, un alt produs bancar ar putea fi primirea unui avans de către agricultori pentru demararea proiectelor, fără a fi nevoiţi să dovedească faptul că deţin suma de co-finanţare a proiectelor

Ministrul Agriculturii a mai menţionat că băncile sunt interesate nu numai de fondurile care vin prin PNDR, ci şi de clienţii pe care pot să îi atragă din acestă zonă. „Cred că băncile vor să atragă o clientelă solvabilă pentru că au ajuns la o anumită limită în alte sectoare, iar aceasta poate proveni din mediul rural sau din agricultură. Cred că numai Polonia are sume mai mari decât noi pe PNDR care se duc pe investiţii şi care acoperă 50% din valoare reducând totodată şi riscul“, a spus Dacian Cioloş. BRD-SG, BCR, CEC şi Raiffeisen şi-au specializat angajaţii în probleme legate de PNDR.