Vinurile din acest an vor fi de excepţie

Viticultorii din Vrancea şi din Constanţa au început mai devreme decât de obicei campania de recoltare a strugurilor pentru vinificaţie, datorită condiţiilor foarte bune de coacere din acest an. Potrivit specialiştilor, producţia din acest an este mai mică din cauza condiţiilor meteo din perioada iunie-iulie care nu au permis efectuarea la timp a tratamentelor, în schimb calitatea strugurilor este ridicată, iar vinurile din acest an vor fi de referinţă.

Producţia de struguri în Vrancea va fi mai mică comparativ cu 2018, dar calitatea strugurilor este superioară, astfel că anul acesta se vor obţine vinuri de excepţie, potrivit reprezentanţilor Direcţiei Agricole Vrancea.

„Recoltatul a început mai devreme în acest an, din cauza maturizării strugurilor. Recolta va fi influenţată cantitativ, dar calitativ strugurii din acest an sunt deosebiţi. Se vor produce nişte vinuri de excepţie. Concentraţia de zahăr din strugure, comparativ cu alţi ani, este destul de mare pentru acest moment. Zahărul este undeva 200 de grame la litru”, a declarat, pentru Agerpres, şeful Inspecţiei vitivinicole din cadrul Direcţiei Agricole Vrancea, Gabriel Baiciu.

Potrivit acestuia, producţia din acest an a fost influenţată de ploile de la începutul verii, dar şi de seceta din luna august.

„Având în vedere condiţiile meteo din perioada iunie-iulie, producţia din acest an a fost în mică parte compromisă din cauza ploilor, pentru că producătorii nu au mai putut efectua tratamentele la timp. Zonele cele mai afectate de ploi, dar şi de grindină au fost în podgoriile de la Coteşti, Urecheşti sau Popeşti. În luna august am avut o perioadă de secetă, care este posibil să declanşeze un alt fenomen, respectiv să ducă la deshidratarea strugurilor”, a precizat Baiciu.

Anul acesta, producţia estimată la hectar este de aproximativ nouă tone, cu circa o tonă mai puţin decât anul trecut, când producţia a depăşit 10 tone la hectar.

Vrancea este judeţul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie, având un patrimoniu viticol de aproximativ 26.000 de hectare, circa 10% din suprafaţa viticolă a României. În judeţ se produc anual circa 10.000 de vagoane de vin, echivalentul a 100 de milioane de litri de vin.

Într-o altă zonă viticolă importantă, cea din Dobrogea, viticultorii estimează o producţie de 7-8 tone la hectar la soiurile albe de struguri şi 10-11 tone la hectar la cele roşii.

Şi aici, în centrul Podişului Dobrogei de Sud, pe platoul şi pe terasele de la Adamclisi, recoltarea a început la sfârşitul lui august, mai devreme decât se obişnuia, după ce densimetrul şi mustometrul au confirmat că boabele ciorchinilor de Chardonnay au acumulat 212 grame de zahăr la litru.

„Noi am cam deschis campania de recoltare anul acesta, pentru că s-au copt foarte bine strugurii şi altfel riscam să avem pierderi dacă mai întârziam, mai ales că toată exploataţia de aici, de 128 de hectare, este ecologic certificată, deci destul de expusă oricăror boli şi dăunători. Oricum recoltăm mecanizat şi fazial, pe soiuri, şi, până terminăm de cules cele 21 de hectare de Chardonnay, unde avem o producţie de 8 tone la hectar, va fi pregătită de recoltat şi sola de Sauvignon Blanc. Pe urmă va veni rândul celor roşii, iar Pinot Noir, de exemplu, în prezent are înmagazinat cam 210 grame zahăr/litru şi acumulează, de acum înainte, cam 5 grame de zahăr pe zi, prin coacere. La soiurile roşii o să obţinem cam 10 tone la hectar, poate şi mai bine”, a explicat podgoreanul Vasile Frâncu, citat de Agerpres.

Mai la vest de Adamclisi, în Podgoria de la Ostrov, campania de recoltare mecanizată pentru vinificaţie a început la 1 septembrie.

„Avem un an bun, îmbelşugat pentru viticultorii din Dobrogea, şi în special pentru cei din podişul sud-dobrogean. Noi la Ostrov obţinem, în medie, o producţie de 7-8 tone la hectar la soiurile albe de struguri şi 10-11 tone la hectar la cele roşii pe întreaga suprafaţă cultivată de 1.100 hectare”, a declarat ing. Cornelia Dragomir, director de producţie al exploataţiei, pentru Agerpres.

În judeţul Constanţa, peste 10.000 de hectare de teren sunt cultivate cu soiuri nobile de viţă-de-vie.