Viticultorii români revalorizează soiurile tradiţionale de struguri

Vinurile româneşti îşi caută locul pe piaţa mondială de profil, iar producătorii autohtoni au înţeles că trebuie să mizeze pe soiurile locale de struguri. Astfel, cramele pun un accent crescând pe soiuri tradiţionale precum Fetească neagră, Fetească regală, Negru de Drăgăşani, Tămâioasa românească sau Busuioaca de Bohotin.

Statisticile de specialitate la nivel mondial, din 2016, clasează România pe locul al zecelea în topul ţărilor cu suprafaţa de viţă-de-vie cultivată pentru producţia de vin, după Spania, China şi Franţa, Italia, Turcia, SUA, Argentina, Iran şi Chile.

În ceea ce priveşte producţia de vin, ţara noastră este al treisprezecelea producător de vinuri, cu 3,3 milioane de hectolitri, în 2016, potrivit Organisation of Vine and Wine (OIV). Pe primele trei locuri sunt Italia, Franţa şi Spania, urmate de SUA, Australia, China, Africa de Sud, Chile, Argentina, Germania, Portugalia şi Rusia.

Vinurile româneşti au progresat în ultimii ani, mai ales pentru că producătorii autohtoni au înţeles că miza câştigătoare o reprezintă soiurile locale de struguri. Astfel, cramele pun un ­accent crescând pe soiuri precum Fetească neagră, Fetească regală, Negru de Drăgăşani sau pe variaţii locale ale soiurilor internaţionale precum Tămâioasa românească ori Busuioaca de Bohotin, potrivit unui studiu realizat de CrameRomania.ro.

„Vinurile produse din soiurile româneşti sau din variaţiile locale ale celor internaţionale au un potenţial enorm. Pe de o parte, pentru consumatorul român acestea sunt alternative excelente la soiurile clasice din Franţa; pe de altă parte, pot fi pretextul perfect pentru a atrage tot mai mulţi turişti în România. Spun asta în ideea în care turismul viticol se află pe un trend ascendent, iar pasionaţii de vin sunt mereu în căutare de ceva nou. În acest context, tot mai multe crame îşi deschid porţile pentru degustări şi vizite, oferind experienţe noi vizitatorilor. Şi nu trebuie să uităm că la târgurile naţionale şi internaţionale orice ţară se prezintă şi cu vinurile din soiuri locale, iar România are potenţial la acest capitol”, arată Alina Iancu, project manager CrameRomania.ro şi Revino.ro.

Tot mai mulţi străini, dar şi români sunt interesaţi de podgoriile româneşti şi dispuşi să îşi investească banii şi cunoştinţele tehnice pentru producţia de vinuri din soiuri locale sau din variaţii locale al soiurilor internaţionale. Este totuşi nevoie de o strategie naţională coerentă de promovare şi de o mai bună comunicare între crame, susţin specialiştii.

Viţa-de-vie a fost cultivată pe teritoriul României din cele mai vechi timpuri. Soiurile româneşti de struguri au fost afectate de filoxera, o insectă provenită din America de Nord, la sfârşitul sec. al XIX-lea. După apariţia acestui dăunător la noi (1886, Chirnogeni, Dealu Mare), multe soiuri locale au suferit transformări şi altoiri pentru a rezista.

În prezent, soiurile autohtone nu ocupă suprafeţe semnificative, iar sortimentul viticol al României numără mai puţin de 50 de soiuri tradiţionale, din care cele mai cunoscute sunt: Feteasca neagră, Feteasca regală, Şarbă, Grasa de Cotnari sau Negru de Drăgăşani.

Suprafaţa totală cultivată cu viţă-de-vie pentru producţia de vin în România este de 182.762 ha (conform ONVPV - Oficiul Naţional al Viei şi al Produselor Vitivinicole), distribuită pe soiuri autohtone astfel: Feteasca regală: 12.661,291 ha, Feteasca albă: 12.383,02 ha, Feteasca neagră: 2.949,82 ha, Băbeasca neagră: 2.614,85 ha, Tămâioasa românească: 1.667,97 ha, Grasa de Cotnari: 562,29 ha, Galbena de Odobeşti: 406, 84 ha, Busuioaca de Bohotin: 448,07 ha, Frâncuşa: 352,7 ha, Mustoasa de Măderat: 281,68 ha, Novac: 73 ha, Negru de Drăgăşani: 18 ha, Crâmpoşia selecţionată: 20 ha.