Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Viza turistică pentru România se ia mai greu decât viza Schengen
România este statul european care a avut în ultimii doi ani cea mai mare scădere a turismului de incoming, termen care se referă la numărul de turiști străini care intră în țară. Potrivit preşedintelui Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), printre cauzele prăbușirii aproape la zero a numărului de vizitatori străini se numără birocrația, măsurile neinspirate luate de autorități pe fondul pandemiei sau obținerea cu dificultate a vizei turistice de către cetățenii non-UE.
În România, din circa 2.200 de agenţii licenţiate, doar puţin peste 20 au ca activitate preponderentă incomingul, potrivit preşedintelui ANAT, Dumitru Luca.
„Cândva erau mai multe, dar numărul lor a scăzut dramatic pe seama birocraţiei cu care se confruntă şi pe fondul restricţionării din ultimii doi ani şi al sabotării realmente a economiei şi a turismului prin nişte măsuri pripite care au fost luate şi au blocat sectorul. Deşi cifrele de incoming erau oricum modeste, România a avut cea mai mare scădere a turismului de incoming din Uniunea Europeană. La nivelul anului 2020, scăderea a fost de 94%, adică am avut turism de incoming aproape zero”, a spus Luca, într-o conferinţă de presă.
Acesta susţine că cea mai nefericită măsură luată de autorităţi în perioada pandemiei a fost blocarea activităţii bazelor de tratament, a staţiunilor balneo, adică a „celei mai importante resurse pe care ne-a dat-o Dumnezeu” pentru refacerea post-COVID, iar angajaţii au fost trimişi în şomaj și apoi au plecat spre alte domenii.
O altă problemă ridicată de şeful ANAT este obţinerea cu dificultate a vizei turistice pentru România. „Viza turistică pentru România se ia mult mai greu decât viza Schengen - birocraţie, deplasări, ba n-avem consul, ba nu avem program, ba nu are cine să scrie - pune oamenii pe drumuri şi îi descurajează. Cei care aveau planuri, dar nu erau hotărâţi să vină în România, de multe ori aleg alte destinaţii”, a mai spus reprezentantul operatorilor din turism, potrivit Agerpres.
La rândul său, Meidan Butnaru, unul dintre liderii de incoming pentru piaţa românească, care a reuşit să aducă mai bine de 200.000 de turişti străini în ultimii ani, a declarat că la ora actuală există o dorință foarte mare de a veni în România din partea turiştilor israelieni care sunt interesați şi de partea de munte.
„Nu ştim dacă autorităţile au înţeles importanţa incomingului, pentru că vorbim practic de nişte bani din afară care intră în economia românească. Un turist când vine la un hotel nu stă doar la hotel, el mai cheltuie şi alţi bani”, a transmis antreprenorul.
În 2019, peste 234.000 de turişti au venit din Israel în România pentru a-şi petrece concediile şi pentru a face cumpărături, potrivit unui touroperator de pe această piață, iar fiecare a cheltuit în țara noastră, în total, în medie, aproximativ 1.100 de euro. (C. Z.)