Vizită controversată a cancelarului german la Beijing

Cancelarul german Olaf Scholz a efectuat vineri în China o vizită intens criticată atât în Germania, cât și la Paris, Bruxelles şi Washington, în contextul în care Occidentul şi-a înăsprit în ultimul timp poziţia faţă de Beijing. Interesele călătoriei lui Scholz au fost, în primul rând, economice, cancelarul fiind însoţit de o întreagă delegaţie de industriaşi. De relațiile cu China depind un milion de locuri de muncă germane.

Vizita cancelarului a fost prima a unui lider occidental în ultimii trei ani, de la începutul pandemiei de COVID-19, și a avut loc la scurt timp după realegerea lui Xi Jinping în funcţia de lider al Partidului Comunist Chinez şi al ţării.

Reluând desele vizite ale predecesoarei sale, creştin-democrata Angela Merkel (12 călătorii în cei 16 ani la putere), social-democratul Scholz a fost însoţit de conducerile mai multor companii germane, precum Volkswagen şi BASF, care realizează o parte semnificativă din profituri în China, adâncind astfel dependenţa celei mai puternice economii din UE de regimul autoritar al lui Xi Jinping.

„Prin călătoria sa în China, cancelarul urmăreşte o politică externă care duce la pierderea încrederii în Germania a partenerilor noştri”, a declarat un deputat al opoziţiei, Norbert Rottgen, care a criticat acest „demers solitar”.

Chiar în cadrul coaliţiei guvernamentale au fost voci împotriva călătoriei. Ministrul afacerilor externe, ecologista Annalena Baerbock, a spus că Germania ar trebui să „nu mai depindă de o ţară care nu îi împărtăşeşte valorile”, existând riscul de a deveni „vulnerabilă politic la şantaj”.

Încercând să calmeze lucrurile, într-un articol publicat chiar înaintea plecării sale, cancelarul s-a declarat conştient de faptul că „China de astăzi nu mai este la fel ca acum cinci sau zece ani”, menţionând recentul congres al Partidului Comunist Chinez care a consolidat puterea preşedintelui Xi. „Dacă China se schimbă, trebuie să se schimbe şi relaţiile noastre cu China”, a afirmat Scholz, evaluare ce evidenţiază o schimbare prudentă a politicii faţă de Beijing. Dar liderul de la Berlin nu are în vedere o decuplare de China în domeniul economic, ci o reducere a „dependenţelor unilaterale” cu „pragmatism şi cu simţul proporţiei”. China este primul partener economic al Germaniei şi o piaţă vitală pentru puternicul sector auto german.

„Este logic ca Scholz şi Xi să se cunoască mai bine personal. O linie directă cu Beijingul ar putea fi, de asemenea, utilă, având în vedere riscul escaladării războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina”, este de părere Mikko Huotari, directorul institutului Mercator pentru studii chineze din Berlin. El crede însă că liderul german trebuie să îşi clarifice mesajul pentru a explica „propriului guvern, Europei şi Statelor Unite orientarea politică a Germaniei faţă de China”. (C. Z.)