Vizitatori pe urmele Revoluţiei din Timişoara

Istoricii şi oamenii de cultură au întocmit un traseu turistic tematic „pe urmele Revoluţiei de la Timişoara din decembrie 1989”, pentru vizitatorii care vor veni şi vor dori să cunoască amănunte despre cel mai important moment din istoria recentă acestui oraş - Capitală Europeană a Culturii 2021.

Inginerul Dragoş Vlonga, iniţiator al Asociaţiei „Iubesc Timişoara” şi al proiectului „Descoperă Timişoara”, alături de istoricul Ioan Haţegan şi de muzicologul Luciana Ianculescu, a creionat „Turul Revoluţiei”, în cadrul căruia îşi propune să poarte paşii turiştilor pe drumurile încărcate de istoria recentă a oraşului, reînviind emoţia prin care a trecut populaţia, începând din 15 până în 20 decembrie 1989, când Timişoara s‑a autoproclamat îprimul oraş liber de comunism din RomâniaÎ.

„În acest tur, prin centrul Timişoarei, pornim pe urmele evenimentelor din decembrie 1989, răspunzând unor întrebări concrete: ce s‑a întâmplat?, când?, unde?, dar şi pe urmele revoluţionarilor. Pornim din Piaţa Maria. În apropierea acestui loc, în Piaţa Mocioni (Kuttl), se află unul dintre multele monumente dedicate acelor zile, «Biserica Plângătoare» (autor Marian Zidariu), într‑o nişă exterioară a turnului bisericii ortodoxe”, a explicat el pentru Agerpres.

Turiştii vor traversa Bega peste Podul de la Maria, unde au avut loc primele confruntări violente între manifestanţi şi armată, în seara de 16 decembrie 1989.

Urmează Piaţa Victoriei (fostă a Operei), una dintre cele cea mai sângeroase zone ale Timişoarei decembriste, unde, pe data de 17 decembrie 1989, după‑amiaza, a început să se tragă fără somaţie asupra mulţimii.

„Turul Revoluţiei continuă pe urmele evenimentelor din 17 decembrie, în zona Catedralei Mitropolitane, când din nou s‑a deschis focul chiar asupra oamenilor strânşi pe treptele catedralei, înregistrându‑se decedaţi. Astfel se explică monumentele de aici; unele plăci comemorative ale victimelor sunt plasate direct pe zidul bisericii, lângă intrare, iar în faţa catedralei s‑a construit monumentul modern «Crucificare». În scuarul din apropiere, din spatele Grădinii de Vară a cinematografului Capitol, se află «Fântâna Martirilor» sculptată de Victor Gaga”, spune Dragoş Vlonga.

În ziua de 20 decembrie 1989, Piaţa Operei a fost ocupată complet de mulţimea de oameni, armata nu a mai tras, întregul oraş era pe stradă, iar de la balconul Operei s‑a formulat o listă de revendicări. Se cerea retragerea lui Ceauşescu şi judecarea celor vinovaţi pentru crimele din zilele anterioare.

„Lăsăm în urmă Piaţa Operei, îndreptându‑ne paşii spre Piaţa Libertăţii, unde se afla Comenduirea Garnizoanei şi unde generalii sosiţi de la Bucureşti dăduseră ordin ca turela să se rotească şi să fie seceraţi toţi manifestanţii”, a continuat Vlonga.

În apropiere se află „Memorialul Revoluţiei”, lângă Facultatea de Arte Plastice, loc în care se păstrează un bogat material documentar despre tragicele evenimente care au avut loc în acele zile în Timişoara şi în întreaga ţară.

„Continuăm itinerarul spre Piaţa Sfântul Gheorghe, marcată în luptele de stradă, iar Monumentul «Sfântul Gheorghe», al Silviei Radu, soclul S. Călărăşanu, face parte din seria monumentelor dedicate Revoluţiei din 1989. Pe soclu sunt trecute numele celor zece copii ucişi în acele zile; doi dintre ei au murit la vârsta de doar doi aniÎ, precizează Dragoş Vlonga.

Cel mai important monument dedicat eroilor Revoluţiei este „Complexul Memorial” din Cimitirul Eroilor, în care crucile sunt simbolice, amintind de cele 42 de trupuri furate din Spitalul Judeţean în noaptea de 17 spre 18 decembrie 1989 şi transportate în secret la Bucureşti, unde au fost incinerate, iar familiilor lor li s‑a spus că cei dispăruţi îau fugit peste graniţă”.