Zece ţări trimise în judecată pentru că nu au recunoscut calificările românilor

▲ Comisia Europeană a trimis în judecată zece ţări membre ale UE, deoarece nu au recunoscut calificările românilor şi ale bulgarilor, încălcând directiva ce prevede adaptările cu privire la calificările profesionale ▲ Procesul la CEJ ar putea dura doi ani de zile, existând posibilitatea ca, între timp, ţările să-şi modifice legislaţia ▲

Portugalia şi Marea Britanie s-au adăugat marţi celorlalte opt state pe care Comisia Europeană a decis să le trimită în faţa Curţii Europene de Justiţie (CEJ) pentru că nu au recunoscut în legislaţia lor calificările profesionale din România şi Bulgaria, ca urmare a aderării acestor două ţări la UE. Potrivit unui comunicat al Executivului european, Comisia a decis să trimită Portugalia şi Regatul Unit la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) pentru că nu au informat Comisia în legătură cu măsurile luate pentru implementarea Directivei 100 din 2006 a CE, document ce prevede adaptările tehnice aduse directivei referitoare la calificările profesionale, astfel încât să se ţină cont de aderarea României şi Bulgariei la UE la 1 ianuarie 2007. Directiva respectivă actualizează, printre altele, lista de calificări profesionale care beneficiază de recunoaştere autormată prin adăugarea calificărilor corespunzătoare din România şi Bulgaria.

Termenul-limită pentru transpunerea Directivei 100/2006 a expirat la 1 ianuarie 2007. Aşa cum a fost cazul şi cu alte opt state membre (Austria, Belgia, Cipru, Franţa, Grecia, Irlanda, Luxemburg şi Spania), care au fost trimise în faţa CEJ în aprilie 2008, Portugalia şi Marea Britanie încă nu au efectuat transpunerea legislativă a tuturor prevederilor directivei, arată Comisia Europeană. Atât timp cât Directiva nu este implementată în legislaţia naţională, cetăţenii români şi bulgari riscă să treacă prin proceduri birocratice inutile şi îndelungate înainte de a-şi putea exercita dreptul de a munci oriunde în Uniunea Europeană, iar potenţialii clienţi ai serviciilor unor asemenea profesionişti ar putea fi privaţi de oportunitatea de a beneficia de pe urma expertizei lor, arată Comisia Europeană. Directiva în cauză enumeră o serie de calificări care beneficiază de recunoaştere automată în spaţiul UE, odată ce au fost obţinute în România şi Bulgaria, după ce aceste ţări au aderat la Uniune.

Profesiile în chestiune variază de la medici specialişti la avocaţi sau marinari. Catherine Bunyan, ofiţer de presă al CE, declara pentru NewsIn, la începutul lunii aprilie, când au fost trimise în faţa CEJ primele opt state, că nu au mai existat asemenea cazuri în trecut, cu celelalte noi state membre care au aderat în 2004.

Doi ani de proces

Procesul la CEJ ar putea dura doi ani de zile, existând posibilitatea ca, între timp, ţările să-şi modifice legislaţia. „Obiectivul acestui exerciţiu este de a face presiuni pentru ca ţările să implementeze directiva, chiar şi înainte ca CEJ să formuleze un verdict. În general, aşa se întâmplă. Procesele la CEJ sunt lente, chiar şi până documentele ajung la Curte durează, ele trebuie puse într-un anumit format, studiate de avocaţi etc. Iar apoi, procedurile durează până la doi ani“, a explicat Bunyan. Comisia Europeană a demarat procedura de încălcare a Tratatului (infringement) în 2007, trimiterea cazului la CEJ fiind etapa finală a procedurii. „Totul e acum în mâinile Curţii“, a spus ofiţerul de presă. Bunyan a precizat că nu a existat o plângere din partea unor români sau bulgari care s-au lovit de aceste obstacole, Comisia demarând procedura automat după ce statele respective nu au implementat Directiva 2006/100.

Certificatele de competenţă profesională nu prezintă credibilitate

Şi în ţară sunt probleme cu privire la atestatele profesionale ale angajaţilor. Examenele de certificare profesională şi dobândirea competenţelor certificate sunt lipsite de credibilitate în faţa angajatorilor, a declarat, marţi, reprezentantul Centrului Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), Mihaela Ştefănescu. „Se observă lipsa de credibilitate a rezultatelor examenelor de certificare profesională şi implicit insuficienta încredere a angajatorilor în dobândirea competenţelor certificate. Lipseşte dezvoltarea parteneriatelor dintre şcolile din învăţământul profesional şi tehnic cu angajatorii în vederea îmbunătăţirii rezultatelor învăţării“, a spus Mihaela Ştefănescu.

În opinia sa, materia care se predă trebuie să ia în considerare nevoile individului şi ale întreprinderilor şi trebuie făcută o corelare între pregătirea de tip academic şi cea profesională, iar sistemul de încadrare a profesorului trebuie flexibilizat. O altă necesitate care a reieşit din conferinţa „Învăţământul profesional şi tehnic şi învăţământul superior în România - provocări şi oportunităţi din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii“ este implementarea strategiei descentralizării învăţământului profesional şi tehnic şi o mai eficientă diseminare la nivel local a bunelor practici prin cooptarea în monitorizarea externă a directorilor şi responsabililor comisiilor de evaluare şi asigurarea calităţii din şcolile cu o practică bună.