Zeci de mii de îmbolnăviri grave cauzate de poluare

Calitatea aerului se ameliorează lent în Europa, dar poluarea continuă să provoace anual peste 480.000 de morţi premature, estimează Agenţia Europeană de Mediu (AEM) în raportul său anual. Potrivit acestuia, nu mai puţin de 25.400 de români mor anual prematur din cauza poluării aerului, care are ca principale surse transportul rutier, emisiile provenite din agricultură, producţia de energie, industrie şi gospodării.

Concentraţiile de particule fine (PM2,5), de dioxid de azot (NO2, emis de motoarele diesel) şi de ozon (O3) au scăzut uşor în aerul din Europa, potrivit cifrelor din 2015 pe care se bazează studiul, dar se menţin la nivel global deasupra limitelor autorizate de UE şi de cele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), încă şi mai stricte.

AEM estimează că particulele fine au fost responsabile pentru circa 391.000 de morţi premature în 2015 în cele 28 de ţări ale UE, o cifră care urcă la 422.000 în cele 41 de ţări europene analizate în raport. La aceste cifre se adaugă numărul morţilor premature cauzate de NO2, 76.000 în 2015 în UE (79.000 în cele 41 de ţări europene studiate), şi cele provocate de ozon, estimate la 16.400 (17.700 în cele 41 de ţări).

În ceea ce priveşte România, raportul intitulat „Calitatea aerului în Europa — Raport 2018”, publicat luni de Agenţia Europeană de Mediu, estimează că poluarea cu particule PM2,5 a cauzat 25.400 de decese premature în anul 2015.

Cifra reprezintă totuşi o „reducere de jumătate de milion a deceselor premature pe an” în raport cu 1990, precizează AEM.

„Poluarea aerului este un ucigaş invizibil şi trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a ataca cauzele situaţiei”, a declarat Hans Bruyninckx, director executiv al AEM.

Transportul rutier este una dintre principalele surse de poluare a aerului din Europa, prin emisiile de dioxid de azot şi pulberi în suspensie, potrivit raportului.

Un semnal de alarmă asupra consecinţelor pe care calitatea aerului le are asupra sănătăţii noastre a tras recent medicul Florin Mihălţan, prof. dr. la Institutul de Pneumoftizilogie „Marius Nasta”, care a arătat că poluarea este al doilea element generator de boli respiratorii după tabagism.

„Particulele diesel sunt cantonate, după ce trec de filtrul nas şi căi aeriene superioare, în alveole, în periferia plămânului. Aceste particule au câteva consecinţe negative. În primul rând, este vorba de efectul cancerigen. În ce priveşte efectul cancerigen, riscul relativ este de 1,5‑2. A doua consecinţă gravă este pentru pacientul astmatic şi pentru pacientul care are emfizem sau bronşită, unde generează obstrucţie, hiperreactivitate şi aduce acest pacient mult mai des la spital, în plină exacerbare. Deci, nu controlăm boala dacă nu controlăm acest nivel de particule diesel în zonele poluante. Nu în ultimul rând, există o consecinţă şi la nivel cardiac, pentru că boli ca de exemplu infarct miocardic, cardiopatie ischemică pot să fie influenţate de aceste particule diesel”, a explicat, potrivit Agerpres, prof. dr. Florin Mihălţan în cadrul unei conferinţe care a avut loc la Bucureşti în urmă cu două săptămâni.

Profesorul a vorbit şi despre fenomenul de trecere bruscă de la temperaturi înalte la temperaturi joase „care antrenează nu doar particulele poluante, ci şi factori alergenici şi creşte numărul de cazuri care se internează sau solicită servicii de urgenţă pentru afecţiuni respiratorii”.

Potrivit AFP, Comisia Europeană a decis în luna mai să trimită şase state membre în instanţă, după avertismente lansate din 2005 dar care nu au avut niciun rezultat.

Comisia Europeană acuză Germania, Franţa şi Marea Britanie de faptul că nu respectă limitele stabilite pentru emisiile de dioxid de azot (NO2) care provin de la ţevile de eşapament şi care afectează zonele aglomerate.

Ungaria, Italia şi România se află în atenţie pentru prezenţa ridicată şi persistentă de particule fine (PM10), materii (praf, fum, funingine, polen) prezente în aer şi a căror concentraţie este sporită de poluare, menţionează AFP.