Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Ziua Academiei Române
Un volum dedicat memoriei academicienilor excluşi din Academia Română, în 1948, a fost lansat, ieri, la sediul prestigioasei instituţii, cu ocazia împlinirii a 147 de ani de la înfiinţare, informează Agerpres.
Volumul „1948 - Marea dramă a Academiei Române” a fost publicat de Academia Română, fiind coordonat de academicianul Păun Ion Otiman. Cartea conţine 113 fişe biografice, dar şi texte ale academicienilor cărora li s-a retras această calitate în 1948. Printre ei se numără: Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Iuliu Hossu, Iuliu Maniu, Ion Agârbiceanu, Traian Vuia sau Tudor Vianu.
Coordonatorul volumului a dedicat cartea „dramei Academiei Române din anul 1948, cu credinţa adâncă şi curată că iertarea este omenească, este creştinească, dar şi convingerea fermă că uitarea (poate) naşte monştri, noi monştri”.
Tot cu această ocazie a fost vernisată şi o placă memorială, în incinta muzeului Academiei, operă a sculptorului Mihai Ecobici. Memorialul îi evocă pe membrii Academiei care s-au jertfit pe altarul ştiinţei şi culturii româneşti, care au suferit sau au dispărut în închisorile comuniste. În discursul rostit în deschiderea adunării festive, preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a evidenţiat faptul că înaltul for a fost înfiinţat pentru a promova limba şi istoria românilor, adăugând că această misiune a fost îndeplinită de-a lungul timpului.
„Suntem la această aniversare, o întâlnire festivă, prilej cu care ne gândim şi la trecut, şi la viitor. Trecutul este aşa cum îl ştim. Academia a avut perioade de glorie, dificultăţi. Două dintre ele au fost mai grave: 1948, când aproape o sută de membri ai Academiei au fost excluşi, unii dintre ei au ajuns şi la închisoare (...); a doua perioadă grea a Academiei a fost în anii â70, când i s-au luat institutele şi a trecut printr-un proces de aproape desfiinţare. Academia însă a supravieţuit, a renăscut şi astăzi încearcă să-şi îndeplinească misiunea de promotor al ştiinţei, dar şi de şcoală”, a declarat acad. Ionel Haiduc, care a mai ţinut să sublinieze faptul că Academia este prezentă şi în viaţa socială a ţării, contribuind la analiza şi dezbaterea unor chestiuni de interes pentru naţiune. „Aş menţiona colaborarea noastră cu autorităţile statului. Uneori este criticată, dar cred că este modul prin care Academia poate fi prezentă în societate şi, în legătură cu această misiune pe care ne-o asumăm, au avut loc în ultima vreme dezbateri în aula Academiei pe probleme cum ar fi revizuirea Constituţiei, regionalizarea, subiecte care preocupă societatea noastră. (...) Academia nu se implică în mod direct în politică, dar îşi spune cuvântul atunci când sunt în discuţie probleme care vizează naţiunea română”, a subliniat acad. Ionel Haiduc.