Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Ziua de naștere a lui Brâncuși, sărbătoare națională

Ziua de naștere a lui Brâncuși, sărbătoare națională

Un articol de: Oana Nistor - 03 Decembrie 2015

Legea pentru declararea Zilei Brâncuși - 19 februarie - ca sărbătoare națională a fost promulgată de pre­șe­din­tele Klaus Iohannis. La această dată, autoritățile administrației publice locale și centrale pot organiza și sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile. Potrivit expunerii de motive, legea vine ca o „reparație morală față de refuzul și umilirea lui Brâncuși de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”. Data de 19 februarie a fost aleasă întrucât este ziua nașterii sculptorului român, născut la în anul 1876, la Hobița, în județul Gorj. Constantin Brâncuși s-a stins în martie 1957, lăsând moștenire statului român atelierul său și un număr important de lucrări. Statul român, condus de partidul comunist, a refuzat însă să accepte moștenirea lui Brâncuși, astfel că atelierul său a revenit statului francez, iar Muzeul Național de Artă Modernă din Paris păstrează lucrările lăsate inițial prin testament statului român. Printre operele sale cunoscute întregii lumi se numără „Poarta Sărutului”, „Coloana fără sfârșit”, „Masa Tăcerii”, „Rugăciunea” și „Domnișoara Pogany“.