Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Ziua Mondială a Mediului Înconjurător
Ziua Mondială a Mediului Înconjurător, sărbătorită în fiecare an în întreaga lume, a fost marcată ieri, 5 iunie la Bucureşti de seminarul ştiinţific cu tema "Bazele ştiinţifice ale noului concept de sănătate integrată a mediului - o lume inteligentă, un mediu sănătos, o viaţă în bunăstare" - care s-a organizat la sediul Academiei Române.
Întreaga planetă sărbătoreşte la 5 iunie Ziua Mondială a Mediului Înconjurător, cu scopul de a conştientiza într-un grad mai mare necesitatea ocrotirii şi protecţiei mediului de către fiecare cetăţean al planetei. Această dată aminteşte de ziua deschiderii Conferinţei Naţiunilor Unite asupra Mediului Uman (Stockholm, 1972), care a dus la înfiinţarea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu - UNEP. Sărbătoarea de anul acesta a avut ca temă centrală "Pădurile: Natura la dispoziţia ta." Academia Română, Institutul Naţional de Cercetări Economice, Centrul de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică "Acad. David Davidescu", Cosiliul Ştiinţific al Centrului de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică "Acad. David Dasvidescu", în colaborare cu echipa de conducere managerială a proiectului ID 63258, finanţat de Uniunea Europeană, au organizat seminarul ştiinţific cu tema "Bazele ştiinţifice ale noului concept de sănătate integrată a mediului - o lume inteligentă, un mediu sănătos, o viaţă în bunăstare". Ampla manifestare a inclus prezentarea unor referate ştiinţifice, dezbateri, studii şi discuţii care au vizat probleme legate de influenţa factorilor de mediu asupra siguranţei şi securităţii alimentelor şi furajelor, precum şi posibilităţi de cooperare internaţională pe baza noului concept de sănătate integrată a mediului între ţările riverane Dunării şi între ţările din zona extinsă a Mării Negre. Problemele planetei şi atuurile României La manifestare au participat academicieni, oameni de ştiinţă, cercetători, profesori universitari, jurişti, reprezentanţi ai unor ministere de resort, invitaţi străini etc. Prezent la eveniment, Excelenţa Sa domnul ambasador Liviu Aurelian Bota, fost subsecretar general al ONU, preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre, a subliniat că, după 40 de ani de eforturi susţinute, la nivel mondial, rezultatele obţinute în sfera protecţiei mediului sunt modeste. "Suntem într-un sistem în care progresul devine aproape imposibil, iar planeta se dovedeşte incapabilă de a-l continua", a subliniat Excelenţa Sa. La rândul său, prof. univ. dr. Alexandru Bogdan, membru corespondent al Academiei Române şi vicepreşedinte al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, a vorbit despre efortul unor specialişti români, rezultatele lor de excepţie în domeniul mediului, dar şi despre gravele probleme cu care se confruntă societatea din cauza degradării atitudinii autorităţilor şi cetăţenilor, deopotrivă, faţă de problemele mediului. Prin cele două milioane ha de pădure pierdute lunar pe planetă, prin cele peste 5 milioane ha deşertificate anual, prin topirea gheţarilor şi prin cei peste un miliard de flămânzi ai pământului, planeta se îndreaptă spre un colaps care peste câteva decenii va genera schimbări majore în evoluţia Terrei: inundaţii masive, migrări de populaţii, fenomene cărora nu suntem pregătiţi să le facem faţă. Şi totuşi, în acest tablou sumbru, România are, cel puţin, în spaţiul european, patru mari atuuri salvatoare, pe care domnul academician Alexandru Mironov le-a enumerat în ordinea următoare: cei 15 cm de cernoziom, Munţii Carpaţi, fluviul Dunărea şi şcoala. Rămâne doar să avem voinţa şi inteligenţa de a-i folosi inteligent, pentru a salva ceea ce se mai poate salva în această perioadă de criză structurală profundă.