Alimentaţia, esenţială în prevenţia unor forme de cancer

Octombrie este Luna conștien­tizării asupra cancerului mamar, iar ziua de 19 este dedicată pre­venției acestei afecţiuni cronice. În anul 2022 au fost diagnosticate 2,3 milioane de cazuri noi în toată lumea și au fost înregistrate circa 670.000 de decese la nivel global, cancerul de sân fiind cea mai comună formă de cancer la femei din 157 de țări. În aceste condiții, prevenția este de maximă importanță, ca și buna gestionare a bolii odată diagnosticate.

Riscul dezvoltării unei tumori mamare poate fi crescut semnificativ de anumiți factori, între care cei mai importanți sunt obezitatea, consumul de alcool, istoricul familial, expunerea la radiații ionizante (X, gamma), fumatul și terapia de substituție hormonală la menopauză. Screeningul anual este esențial pentru identificarea timpurie a modificărilor de la nivelul sânilor. De asemenea, modificările de formă, mărime, aspect, înroșirea, apariția unor secreții la nivelul mamelonului, palparea unor formațiuni dure sunt semne care necesită un consult medical imediat.

Având în vedere faptul că două din trei femei afectate de cancerul de sân suferă de obezitate și sunt sedentare, adică au nivel de activitate fizică sub patru ore pe săptămână, alimentația și mișcarea sunt factori importanți de luat în calcul când vine vorba despre prevenția acestei forme de cancer. Mai multe studii au arătat că mișcarea regulată scade incidența cancerelor de sân. În 2014, jumătate dintre româncele adulte aveau peste indicele de masă corporală corespunzător unei greutăți optime, 10% fiind supraponderale (IMC > 24,9) și 40% obeze (IMC > 29,9).

Dintre factorii dietetici, un rol semnificativ în inițierea și progresia cancerului mamar îl au o serie de compuși organici: PCB-urile (bifenilii policlorurați) folosite în industria plasticului, care odată ajunse în mediu pot fi preluate de animalele acvatice; aminele heterociclice și hidrocarburile aromatice policiclice, care se formează în carnea gătită la temperaturi înalte (prin prăjire, la grătar), și nitrozaminele rezultate în urma reacției dintre nitrați și nitriți cu aminoacizii din carne. Această ultimă reacție are loc în special în semipreparatele din carne cărora li se adaugă nitrați sau nitriți pentru conservare.

Componente alimentare procarcinogene

Un studiu recent publicat în revista științifică Science sugerează că excesul de acizi grași omega-6 ar putea fi implicat în carcinogeneza mamară, activând celulele tumorale rezistente la tratamentele de care dispunem în prezent. Astfel, alimente precum ulei de floarea-soarelui și de porumb, maioneză, dressinguri și produse ultraprocesate ar putea constitui importanți factori de risc pentru cancerul de sân. Pe de altă parte, acizii grași omega-3 din pește, semințe de in, de cânepă, nuci ș.a. par să aibă un efect protector.

O altă componentă alimentară cu puternic efect procarcinogen este zahărul. În cantitățile în care este consumat în prezent, acesta induce în organism inflamație, creând un mediu propice apariției și dezvoltării tumorilor mamare și nu numai. Consumul excesiv de zahăr, în special de fructoză sub forma băuturilor răcoritoare și a produselor ultraprocesate îndulcite cu sirop de porumb și/ sau sirop de glucoză-fructoză, crește riscul de cancer de sân la femeile aflate la menopauză cu 50%.

Mai multe studii epidemiologice arată că femeile cu diabet zaharat de tip II au un risc cu circa 25% mai mare de a face cancer mamar. De asemenea, valori crescute ale glicemiei și ale hemoglobinei glicate au fost asociate cu riscuri mai mari de cancer de sân. În același timp, cancerul de sân pare să favorizeze instalarea diabetului zaharat, mai ales în cazul femeilor supraponderale. Aceste corelații se datorează faptului că celulele tumorale mamare afectează metabolismul glucozei, interferând cu sinteza pancreatică de insulină.

O veste îmbucurătoare este aceea că femeile care scad consumul de alimente de origine animală în favoarea celor vegetale își reduc și riscul de a dezvolta cancer de sân. Totuși, această protecție nu este observată în rândul celor care înlocuiesc carnea cu produse vegetale ultraprocesate, atrage atenția Richard Béliveau, doctor în biochimie și directorul Laboratorului de Medicină Moleculară al Spitalului Notre-Dame din Montréal. Într-un articol publicat în iulie 2022, acesta evidenția importanța adoptării unei diete bazate pe alimente vegetale integrale și minim procesate: legume, fructe, leguminoase (linte, fasole, năut, lupin, edamame), diferite fructe oleaginoase și semințe și cereale integrale.

De altfel, fructele oleaginoase - nuci, migdale, alune de pădure, caju ș.a. - au demonstrat în studii, în repetate rânduri, potențialul de a reduce riscul mai multor boli cronice. În anul 2016, în urma evaluării rezultatelor a 29 de studii, s-a constatat că un consum zilnic de 28 g de fructe oleaginoase poate reduce riscul de diabet zaharat tip II cu 40%, riscul de boli cardiovasculare cu 20% și riscul de cancer cu 15%. La scară mondială, se estimează că 4,4 milioane de decese se datorează unui consum insuficient de oleaginoase.

Cât privește cancerul mamar, consumul regulat moderat de oleaginoase are nu doar rol preventiv, ci și de inhibare a progresiei tumorii odată apărute. Un consum zilnic de circa 50 g de oleaginoase de către femeile diagnosticate cu cancer mamar poate induce apopotoza celulelor tumorale, adică moartea acestora, reducând masa tumorii, dar și riscul metastazării și al recidivei.

Un studiu publicat în urmă cu câțiva ani, care a evaluat peste 180.000 de femei, a concluzionat că cele 5 porții de fructe și legume zilnice recomandate de nutri­ționiști și de specialiștii din domeniul sănătății pot reduce riscul de cancer mamar, mai ales a formelor agresive, care nu răspund la tratament. Această protecție este cu atât mai vizibilă în cazul consumului de legume crucifere - varză, broccoli, conopidă, gulie, varză de Bruxelles, kale - și legume galbene și portocalii - dovleac, morcovi, cartofi dulci. În ceea ce privește fructele, afinele, zmeura, murele, căpșunele, așa-numitele fructe de pădure, au ieșit pe primul loc. Efectele protectoare ale acestora se datorează compoziției fitochimice, fiind bogate în compuși anticancerigeni, precum glucozinolații în cazul cruciferelor, carotenoidele în cazul legumelor galbene și portocalii, respectiv polifenolii în cazul fructelor de pădure.

Dieta mediteraneeană

Un studiu din 2015 arată că femeile aflate la menopauză, a căror alimentație urmează modelul dietei mediteraneene, își pot reduce riscul de cancer mamar cu până la 70%. Pe scurt, dieta mediteraneeană are șase principii majore:

• utilizarea uleiului de măsline ca sursă principală de grăsimi (atât în salate, cât și la gătit și chiar în rețetele de prăjituri);

• mese zilnice dominate de legume, fructe, linte, năut, fasole, cereale integrale și oleaginoase;

• consum regulat de pește și lactate fermentate, precum iaurtul și kefirul;

• consum moderat de vin roșu (maximum 150 ml pe zi în cazul femeilor);

• consum foarte redus de carne roșie și dulciuri (de câteva ori pe lună);

• activitate fizică zilnică.