În perioada 1893-1925, în Cimitirul Șerban Vodă-Bellu din București au fost înmormântați zece ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Dintre aceștia, în articolul de față, vom evoca personalitatea episcopilor
29 Iul, 2021
x
În perioada 1893-1925, în Cimitirul Șerban Vodă-Bellu din București au fost înmormântați zece ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Dintre aceștia, în articolul de față, vom evoca personalitatea episcopilor
La împlinirea unui secol și jumătate de la naștere și a 84 de ani de la moartea ieromonahului Amfilohie (Athanasie) Iordănescu, se cuvine să scoatem din umbra uitării roadele muncii sale, de mai bine de
În Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a lansat concursul „Cel mai îngrijit cimitir”, informează Biroul de presă al arhiepiscopiei. „Întrucât
Suntem pe deplin încredințați de faptul că Dumnezeu, „Cel care poate să facă, prin puterea cea lucrătoare în noi, cu mult mai presus decât toate câte cerem sau pricepem noi” (Efeseni 3, 20), a rânduit ca
În dorinţa noastră de a prezenta numeroasele personalități bisericești și laice care așteaptă învierea cea de obște în cimitirul Mănăstirii Cernica, consemnăm în cele ce urmează numele şi câteva slove
Purtăm în adâncul nostru amintiri ale persoanelor care ne-au marcat drumul vieții. Când pleacă la cele veșnice, simțim nevoia să-i căutăm în continuare, numai că de această dată la mormânt, aducând o
În cele câteva secole de existență, Mănăstirea Cernica a reprezentat un loc de revigorare duhovnicească, un refugiu din arșița verilor bucureștene pentru cei dornici de preumblare, dar și adăpost pentru
Părintele arhimandrit Cleopa Ilie spunea adeseori: Cimitirul Mănăstirii Sihăstria este plin de sfinți! De-a lungul istoriei sale, chinovia de pe valea pârâului Secu a adăpostit în ale sale brațe părintești
Din perspectivă bisericească, mormântul rămâne locul de veșnică odihnă, iar înmormântarea trupului unei persoane plecate din lumea aceasta pe calea veșniciei este socotită o rânduială plină de
Deshumarea se referă la dezgroparea osemintelor unei persoane adormite și înmormântate în urmă cu cel puțin 7 ani, fie din considerente impuse de legea civilă, fie din dorința familiei de a strămuta osemintele
Cimitirul, de la latura duhovnicească până la aspectul locativ, a comportat diferite concepte de-a lungul vremii. Crucea, ca element central al oricărui cimitir, trebuie învățat a fi privită într-o triplă
Printre crucile aşezate la căpătâiul mamelor, taţilor, bunicilor şi tuturor străbunilor din neam în neam curg lacrimile unei comunităţi. În Timoc, „morminţii” (cimitirele) amintesc de un Ion, de un Dumitru, de o Ioana, o Gherghina sau de un Radu, nume româneşti, o dovadă a identităţii timocenilor.
Românii au fost reprezentaţi prima oară în Parlamentul de la Viena de patru deputaţi, între care Mihai Bodnar Bodnărescu s-a remarcat prin statornicia și perseverența cu care a apărat drepturilor românilor
Fidelă învăţăturii de credinţă şi sfintelor rânduieli legate de sfârşitul vieţii pământeşti a omului şi pomenirea celor adormiţi, Biserica Ortodoxă Română a avut o atitudine fermă deodată cu
Atitudinea Bisericii Ortodoxe, care respinge vehement practica incinerării, se fundamentează pe argumente scripturistice. În Vechiul Testament, incinerarea nu a fost niciodată o practică. Textul biblic prezintă
Incinerarea sau cremaţia este un procedeu care presupune arderea trupului uman mort, la temperaturi de peste 900º C, în cuptoare speciale, pentru combustie fiind folosite diverse substanţe inflamabile: ulei,
Primul Război Mondial a însemnat sacrificii imense pentru România, care au fost răsplătite cu unirea vechilor provincii româneşti cu patria-mamă. Mulţi preoţi ortodocşi români au avut o contribuţie la acest
Semnul Sfintei Cruci a însoțit încă de la început viața Bisericii creștine, întemeiată de Mântuitorul Iisus Hristos Cel răstignit și înviat. Nu avea cum să fie altfel, din moment ce, așa cum învață
Insula Mare a Brăilei este un ținut mai mult decât important, puţin cunoscut în actualitate, deşi ca suprafaţă de culturi agricole este cea mai întinsă din spaţiul european. Puţini cunoaştem istoria acestui
Data înființării cimitirului Șerban Vodă-Bellu este considerată a fi 25 octombrie 1859, când are loc prima înmormântare, cea a Elizei, fiica lui C.A. Rosetti, căruia îi aparține inițiativa administrativă a
Filonul creștin care îl caracterizeazã și îl individualizeazã pe pictorul Ioan Isac provine din tradiția artei medievale românești, prezentã în spațiul bãnãțean prin centrele monahale și ecleziastice,
