În dorinţa noastră de a prezenta numeroasele personalități bisericești și laice care așteaptă învierea cea de obște în cimitirul Mănăstirii Cernica, consemnăm în cele ce urmează numele şi câteva slove
În dorinţa noastră de a prezenta numeroasele personalități bisericești și laice care așteaptă învierea cea de obște în cimitirul Mănăstirii Cernica, consemnăm în cele ce urmează numele şi câteva slove
Purtăm în adâncul nostru amintiri ale persoanelor care ne-au marcat drumul vieții. Când pleacă la cele veșnice, simțim nevoia să-i căutăm în continuare, numai că de această dată la mormânt, aducând o
În cele câteva secole de existență, Mănăstirea Cernica a reprezentat un loc de revigorare duhovnicească, un refugiu din arșița verilor bucureștene pentru cei dornici de preumblare, dar și adăpost pentru
Cimitirul, de la latura duhovnicească până la aspectul locativ, a comportat diferite concepte de-a lungul vremii. Crucea, ca element central al oricărui cimitir, trebuie învățat a fi privită într-o triplă
Printre crucile aşezate la căpătâiul mamelor, taţilor, bunicilor şi tuturor străbunilor din neam în neam curg lacrimile unei comunităţi. În Timoc, „morminţii” (cimitirele) amintesc de un Ion, de un Dumitru, de o Ioana, o Gherghina sau de un Radu, nume româneşti, o dovadă a identităţii timocenilor.
Semnul Sfintei Cruci a însoțit încă de la început viața Bisericii creștine, întemeiată de Mântuitorul Iisus Hristos Cel răstignit și înviat. Nu avea cum să fie altfel, din moment ce, așa cum învață
Data înființării cimitirului Șerban Vodă-Bellu este considerată a fi 25 octombrie 1859, când are loc prima înmormântare, cea a Elizei, fiica lui C.A. Rosetti, căruia îi aparține inițiativa administrativă a
În cimitirul din localitatea Sadu, judeţul Sibiu, se află o capelă-troiţă ridicată la mijlocul secolului al XVIII-lea, rectitorită mai târziu de una dintre cele mai mari personalităţi născute în satul din
În urmă cu aproape 50 de ani, istoricul și omul de cultură și de artă Gheorghe Bezviconi (1910-1966) a alcătuit cartea intitulată Necropola Capitalei București, publicată în 1972 la Institutul de Istorie
Cimitirele sunt expresia respectului și pioasei aduceri aminte față de înaintași. Dimpreună cu valoarea religioasă, cultică, ele o adaugă și pe cea de moștenire spirituală și de patrimoniu cultural
Învierea Mântuitorului, taina vieţii biruitoare asupra morţii, dă sens etern existenţei noastre încă de pe pământ. Este o trecere recuperată, ca dar de la Cel ce a înviat gustând cu Trupul Său moartea
În ciuda pandemiei din ultimul an, Parisul rămâne cunoscut pentru cafenelele sale, pentru acea „la joie du vivre” în care fără greutate poți auzi „Non, je ne regrette rien”. Dar, în același timp, în
În câteva sate din sudul județului Iași există cimitire în care se păstrează pietre funerare vechi de secole, sculptate de meșterii pietrari de la Șcheia. Cu reprezentări stilizate ale simbolurilor populare,
Cimitirele sunt locurile de unde noi, cei care trăim aici, pe pământ, putem să învățăm cele mai folositoare lucruri. Învățăm smerenia, căci cei răposați nu au nici un pic de orgoliu. Nici unul nu va zice
În anul 2021, declarat de Patriarhia Română „Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor”, ne-am gândit să întocmim și un posibil „decalog” al
Pentru un loc de înmormântare se eliberează întotdeauna un Act de concesiune, care reglementează, prin însăși titulatura lui, drepturile și obligațiile celui care dobândește locul de înmormântare. Conform
„Cimitirul este singurul loc de pe pământ unde se păstrează viețile trăite”, spune poetul Girel Barbu, sesizând o dimensiune spirituală esențială: continuitatea. În mesajul transmis cu prilejul Zilei
În cimitirul Mănăstirii Sihăstria, printre cruci vechi, cu fotografii aducând aminte de părinți care au făurit și, apoi, au străjuit trecutul așezământului monahal, în apropierea unui gard, ocrotit de
Biserica Ortodoxă Română poate depăşi cadrul dreptului de stat și dreptului comun prin specificul lucrării și activității ei și prin poziția ei juridică autonomă, ca un subiect aparte al dreptului
Tradiţia perenă a credinţei înaintaşilor încolţeşte în fiecare parte de sat românesc, scoţând de sub colbul istoriei icoanele vii ale moşilor şi strămoşilor noştri. Uneori de mult uitată în vreun
Cernăuți, un petic de Românie încă înstrăinată, care plânge de aproape un secol să se întoarcă acasă! Așa am simțit când am pășit pentru prima oară în urbe, acum peste două decenii, aflându-mă