Cler și popor în rugăciune la hramul Mănăstirii Neamț

Praznicul Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos a adunat și în acest an, cu prilejul hramului istoric al Mănăstirii Neamţ, sute de credincioşi din întreaga ţară, dar şi din străinătate. Slujbele dedicate sărbătorii au început de miercuri seară, când a fost săvârșită Privegherea, iar joi, 2 iunie, a fost oficiată Sfânta Liturghie, la finalul căreia au fost înălțate rugăciuni pentru odihna celor care s-au jertfit pentru credinţă şi ţară.

Cea mai veche așezare monahală din Moldova, ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt, „Ierusalimul Ortodoxiei Române”, așa cum mai este denumită Mănăstirea Neamț, a îmbrăcat în această perioadă haine de sărbătoare cu prilejul hramului istoric, Înălțarea Domnului.

Slujba Privegherii a fost săvârşită de Prea­sfinţitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, care a ținut la final un cuvânt de învățătură: „Este un praznic la fel de luminos și important ca cel al Învierii, de aceea și în seara aceasta, la slujba Privegherii, s-au cântat mai multe cântări închinate Învierii pentru că există o strânsă legătură între lucrarea mântuitoare a Domnului Iisus Hristos, între sfintele Sale Pătimiri, moartea Sa pe Cruce, învierea Sa din morți și înălțarea Sa la ceruri. Acest ciclu de mari sărbători se va încheia peste puțină vreme, odată cu praznicul Pogorârii Duhului Sfânt, când serbăm întemeierea Bisericii care a devenit laboratorul în care noi, creștinii, luăm roadele lucrării mântuitoare a lui Hristos, ne sfințim și ne îndumnezeim viețile noastre în nădejdea că și noi vom moșteni slava la care Hristos S-a înălțat după 40 de zile de la învierea Sa din morți. Sfântul Evanghelist Luca ne spune că vreme de 40 de zile, Mântuitorul S-a arătat pe Sine viu ucenicilor Săi, încredințându-le multe adevăruri despre Împărăția cerurilor”.

Joi dimineață, cei prezenţi au aşteptat la rând pentru a se închina la moaştele Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ, ale Sfântului Simeon cel din Muntele Minunat şi ale sfântului necunoscut, acestea fiind aşezate în biserica mare a mănăstirii. De asemenea, închinătorii s-au putut ruga şi la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, aceasta fiind amplasată într-un foişor special amenajat din curtea aşezământului monahal.

Trei arhierei în ziua hramului

Evenimentele au debutat cu slujba de sfințire a apei, oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, împreună cu Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, și Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, la finalul căreia Părintele Mitropolit a adresat un scurt cuvânt celor prezenți, în care a subliniat faptul că momentul principal al fiecărei sărbători este Sfânta Liturghie.

După slujba de sfințire a apei s-a mers în procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului până în curtea Mănăstirii Neamț, unde la un Altar de vară a fost oficiată Sfânta Liturghie. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul „Gloria Dei” al Seminarului Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” de la Neamţ, dirijat de pr. prof. Marius Gabriel Brumă.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de Preasfințitul Părinte Episcop Ignatie, care a ­făcut referire la două aspecte ce caracterizează sărbătoarea Înălțării Domnului: jertfă și ­interioritate. „Această bucurie a apostolilor, pe care au trăit-o văzându-L pe Hristos înăl­țân­du-Se la ceruri, dând cea mai mare cinste, adevărata demnitate firii noastre omenești, îndumnezeind-o și așezând-o de-a dreapta lui Dumnezeu Tatăl, această bucurie venea din faptul că atunci când Hristos S-a înălțat la ceruri, de fapt a coborât în adâncul inimii lor. Și când Hristos coboară, Se întrupează în această lume, El de fapt ne înalță la ceruri. Prin întruparea Sa, prin jertfa Sa, prin răstignirea Sa, prin învierea Sa și prin înălțarea Sa, ne înalță la ceruri. Sărbătoarea Înălțării Domnului înseamnă coborârea în adâncul inimii omului, adică se instaurează odată cu această sărbătoare, cum spune părintele Dumitru Stăniloae, o interioritate reciprocă între Dumnezeu și om. Și bucuria venea în sufletele apostolilor din jertfa lui Hristos, pentru că nu există în lumea aceasta bucurie care să dăinuie, nu din acestea efemere care pot fi generate de păcat, ci bucuria pe care nimeni nu o poate smulge, bucuria cea veșnică, vine întotdeauna din jertfă”.

La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan a adresat câteva gânduri celor prezenți: „Cum lucrează harul sărbătorii în viața noastră? Prin împărtășirea cu Dumnezeu, prin împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului, prin împărtășirea din smerenia Domnului, prin împărtășirea din iubirea cea mare a lui Dumnezeu pentru noi și pentru lume, prin darul pocăinței prin care mintea noastră se îndreaptă, se întoarce în perma­nență sau este chemată să se întoarcă spre Dumnezeu ca să vedem lucrurile din viața noastră, molimă, războaie și cele care se întâmplă în lume, nu prin mintea noastră cea săracă, ci prin mintea lui Dumnezeu”.

De asemenea, părintele arhimandrit Benedict Sauciuc, starețul Mănăstirii Neamț, a mulțumit tuturor celor care au înfrumusețat și în acest an cu prezența lor sărbătoarea hramului. Totodată, a evidențiat principalele odoare aflate în patrimoniul Mănăstirii Neamț, ce adună în fiecare zi, dar mai ales la momentele de sărbătoare, pelerini din întreaga țară, dar și din străinătate.

Evenimentele s-au încheiat cu oficierea unui Trisaghion pentru ctitorii mănăstirii și pentru toți eroii care s-au jertfit pentru apărarea țării.