„Colindul care ne unește”, la Iași

Sute de oameni au umplut, duminică seară, sala Centrului de Evenimente Agora, ascultând, timp de câteva ceasuri, grupurile de copii prezente la concertul „Colindul care ne unește”. Și în acest an, tradiționalul eveniment organizat de Arhiepiscopia Iașilor, prin Departamentul misiune pentru tineret, a reunit cete de colindători, copii și tineri, care au transmis publicului vestea Nașterii Domnului Hristos.

La concertul de colinde al Arhiepiscopiei Iașilor au participat șase coruri și grupuri de copii, elevi, studenți și voluntari în diferite asociații ale eparhiei: Corul „Mini Byzantion”, Corul de copii din Bârnova, Corul „Învierea” al Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români Iași (ASCOR Iași), Corul „Arhanghelii” al Asociației Tineretul Ortodox Român (ATOR Iași), Corul Asociației „Prietenii Sfinților Trei Ierarhi” (PSTI) din Iași și Corul Asociației „Studenți pentru Viață” (SPV) din Iași.

Invitatul special al serii a fost tânărul Rareș Prisacariu, câștigător al concursului „Românii au talent” în anul 2023, care a oferit publicului câteva momente lirice între aparițiile cetelor de colindători.

În încheiere, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a adresat câteva îndemnuri ieșenilor prezenți, mărturisind totodată nevoia prezenței nevinovăției copiilor în viața noastră: „Colindul cel sfânt, prelungirea Dumnezeieștii Liturghii, să ne țină adânc înrădăcinați în Domnul Hristos, și prin credința în El să prisosim cu multă mulțumire, precum ne este mulțumirea în această seară. Mulțumire adresată lui Dumnezeu, căci face posibile asemenea întâlniri precum aceasta, mulțumire taților și mamelor acestor minunați copii, pentru că au ajuns să ne cânte colinde, pentru că tatăl și, mai ales, mama au știut, într‑un fel sau altul, să le așeze colindul în rădăcina ființei lor. Mulțumesc, totodată, și tuturor organizatorilor. Și acum o urare legată de Nașterea Domnului și de colindătorii care ne vin la ușă: să ne punem în gând să deschidem fiecărui colindător care bate la fereastra ușii noastre. Și aceasta nu doar pentru a ne arăta deschiși celor care vin la noi, de dragul nostru, ci pentru ca, de‑a lungul întregului an, binecuvântarea copiilor să ne însoțească. Căci cine știe, Doamne, cum va fi și anul care vine? Avem nevoie de prezența nevinovăției copiilor, prin rugăciunea lor în viața noastră, ca să fim apărați și întăriți în fața valurilor ce, oricum, vin asupra noastră”.