„Creştinismul românesc şi organizarea bisericească în sec. XIII-XIV”

Ieri, 28 septembrie 2009, la Aşezământul Arhiepiscopiei Dunării de Jos „Sfântul Pantelimon”, din staţiunea Lacul Sărat, judeţul Brăila, a avut loc deschiderea oficială a sesiunii de comunicări ştiinţifice cu tema „Creştinismul românesc şi organizarea bisericească în sec. XIII-XIV”. Lucrările acestei sesiuni ştiinţifice organizate de Patriarhia Română, Arhiepiscopia Dunării de Jos şi Comisia Română de Istorie şi Studiu al Creştinismului au fost deschise de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

În deschiderea lucrărilor acestei sesiuni ştiinţifice, Părintele Patriarh a adresat un mesaj tuturor celor prezenţi, ierarhi, preoţi, profesori, istorici şi teologi, în care a subliniat că acest simpozion este inclus în cadrul evenimentelor ce marchează sărbătorirea împlinirii a 650 de ani de existenţă a Mitropoliei Ţării Româneşti. „Această recunoştinţă este nu numai o datorie a noastră morală, ci şi un act de cultură a sufletului. Actul de cult este şi un act de cultură a sufletului, deoarece recunoştinţa faţă de înaintaşi întăreşte comuniunea dintre generaţii, inspiră noi creaţii şi inspiră noi valori. Când săvârşim o slujbă de pomenire a sfinţilor, a martirilor în special, a luptătorilor, a profesorilor, a părinţilor noştri, de la care am primit o moştenire spirituală, săvârşim şi un act de cultură a sufletului”, a spus PF Patriarh Daniel.

Preafericirea Sa a evidenţiat, de asemenea, că pomenirea în rugăciune este pomenirea cea mai puternică a înaintaşilor, a generaţiilor trecute, pentru că astfel se înveşniceşte, „are parfumul şi lumina eternităţii”. Aceste colocvii ştiinţifice se adaugă la pomenirile cultice, liturgice, ca o precizare şi o cunoaştere mai bună a timpului şi a contextului în care au avut loc evenimente şi în care au vieţuit şi activat personalităţi ale istoriei Bisericii noastre şi ale istoriei poporului nostru, în care au trăit şi au creat valori o mulţime de oameni de litere, de artă. Recunoştinţa exprimată în rugăciune se completează cu această recunoştinţă, comemorare şi aniversare exprimată în colocvii, în simpozione, în cadrul cărora se aduc noi aspecte la lumină, prin cercetare, prin interpretare. Totdeauna aceste interpretări care sunt bine făcute sunt un prilej de îmbogăţire spirituală”, a explicat Patriarhul României.

În continuare, Înalt Preasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a mulţumit Întâistătătorului Bisericii noastre, în numele Administraţiei Eparhiale, al autorităţilor locale, al tuturor clericilor şi personalităţilor prezente pentru binecuvântarea şi alegerea ca loc de manifestare a lucrărilor Comisiei Române de Istorie şi Studiu al Creştinismului Aşezământul Social-Filantropic „Sfântul Pantelimon”, de la Lacul Sărat, de lângă Brăila.

Dezbateri, evaluări şi propuneri

În cadrul sesiunii de lucrări a acestui simpozion au fost dezbătute diverse teme din istoria şi organizarea bisericească a sec. XIII-XIV. Maria Alexandru, specialist în muzicologie, a susţinut referatul „Calofonia, o filocalie muzicală. Cântarea Bizantină în secolele XIII-XIV”, în care a subliniat, printre altele, şi valoarea şcolilor de muzică bizantină de la Cozia, de la Putna şi de la alte mănăstiri de pe teritoriul ţării noastre. Prelegerile ştiinţifice de ieri au fost îmbogăţite şi de prezentarea domnului academician Emilian Popescu, specialist în Bizantinologie, care a vorbit despre configuraţia religioasă la Dunărea de Jos în ajunul şi după Cruciada a IV-a.

Lucrările simpozionului se vor încheia astăzi prin dezbateri şi discuţii pe marginea comunicărilor susţinute. În final, vor avea loc concluziile generale, evaluări ale temelor şi propuneri pentru viitoarele întâlniri.