Cultură şi filantropie la Biserica „Sfântul Nicolae“ - Udricani din Bucureşti

De la întemeierea bisericii, grija pentru copiii sărmani şi bătrânii rămaşi fără sprijin a fost o preocupare a slujitorilor din parohia „Sfântul Nicolae“. În paralel, atenţia acordată culturii prin înfiinţarea unei şcoli constituie specificul parohiei Udricani. Astăzi, aceste tradiţii sunt continuate.

Unul dintre monumentele istorice din Bucureştiul secolului al XVIII-lea, Biserica „Sfântul Nicolae“ - Udricani este ctitoria clucerului Udricani şi a soţiei sale, Maria Doamna, datând din 1734. Lăcaşul a fost înzestrat cu mai multe moşii şi imobile din partea celor care au zidit-o. În 1750, însuşi domnitorul Ţării Româneşti, Ioan Grigorie Ghica al II-lea, a emis un hrisov în care vorbeşte de zidirea acestei biserici, act semnat şi de mitropolitul Ungrovlahiei, Ştefan, care se crede că a participat la sfinţirea zidirii clucerului. După 1750, cei care au urmat să se îngrijească de biserică au hotărât construirea unui imobil, constituit din câteva chilii pentru cei rămaşi fără adăpost şi bătrâni. Grija faţă de cei lipsiţi sau rămaşi singuri a continuat aici timp de 200 de ani, până la venirea comunismului, când autorităţile statului au confiscat abuziv tot ceea ce preoţii, alături de credincioşii parohiei „Sfântul Nicolae“ construiseră în jurul bisericii.

La şcoala din Udricani au învăţat în secolul al XVIII-lea mari personalităţi ale culturii româneşti

Pe lângă tradiţia social-filantropică continuată de enoriaşi, la Udricani interesul pentru cultură s-a concretizat prin întemeierea unei şcoli, vestita „Şcoală românească de la Udricani“, alături de care funcţiona şcoala de caligrafie. Pe băncile acestor aşezăminte au învăţat personalităţi importante ale statului român din secolul al XVIII-lea: boierii Văcăreşti, logofătul Greceanu, Anton Pann, Paris Mumuleanu, Petre Nănescu, iar în veacul următor, pe la 1831, povestitorul Petre Ispirescu.

Ca arhitectură, biserica este construită în stil brâncovenesc. De la întemeiere, calamităţile petrecute în secolul al XIX-lea, în primul rând cutremurele, şi-au pus serios amprenta asupra ei (stâlpii de susţinere interiori şi arcadele au fost afectate, ducând la şubrezirea construcţiei), cel mai mult având de suferit în urma marele incendiu din 1850, izbucnit în Bucureşti, care a afectat serios pictura lăcaşului.

Restaurarea în urma acestei avarii a căzut în sarcina episcopului Timotei. Pictura originală s-a păstrat numai în pridvorul bisericii.

În ceea ce priveşte activitatea filantropică de la parohia Udricani, după construirea chiliilor puţine şi micuţe, la 1877 protopopul Theodor Iconomu reuşeşte ca, printr-o hotărâre a Parlamentului României, să obţină un teren de 600 de metri pătraţi, loc unde ridică azilul care îi poartă şi numele. În acest azil au fost găzduite văduvele, mai ales femeile rămase fără soţi în timpul Războiului de Independenţă. Curatorul acestui aşezământ, primarul şi avocatul Pache Protopopescu, a susţinut cu fonduri proprii azilul.

Recuperarea imobilelor confiscate, prioritatea bisericii

După 1950, preluarea abuzivă a azilului de către comunişti a făcut să fie schimbată destinaţia imobilului, în locul bătrânilor care stăteau aici fiind aduşi chiriaşi.

„Am fost numit în anul 2005 ca slujitor al acestei biserici de către întâistătătorul de atunci al BOR, vrednicul de pomenire patriarh Teoctist, care mi-a dat ca sarcină recuperarea tuturor imobilelor şi proprietăţilor deţinute de parohia Udricani. Am făcut demersuri pe lângă Autoritatea Naţională de Retrocedare a Bunurilor care au aparţinut cultelor şi am reuşit recuperarea azilului, a terenului. În instanţă am câştigat trei dintre apartamentele parohiei, imobile vândute de comunişti, prin ICRAL, diferiţilor cetăţeni“, mărturiseşte părintele Pătuleanu.

După obţinerea proprietăţilor bisericii, preoţii slujitori împreună cu consiliul parohial au demarat proiecte care au în vedere refacerea şi extinderea acestor aşezăminte, aprobate de Ministerul Culturii şi de Patriarhia Română.

Activitatea social-filantropică se împleteşte cu manifestările culturale

Parohia unde slujeşte părintele profesor Pătuleanu organizează anual, cu ocazia marilor praznice creştine, concerte de muzică religioasă, simpozioane pe teme de arheologie, privind restaurarea şi consolidarea bisericilor monument-istoric. „Diferite personalităţi ale culturii româneşti au fost oaspeţii Bisericii Udricani. cântăreaţa Felicia Filip a bucurat pe credincioşii noştri cu glasul ei la una dintre Sfintele Liturghii, apoi academicianul Răzvan Theodorescu a conferenţiat de mai multe ori pe tema culturii şi artei creştine româneşti şi bizantine. Filantropia nu a murit la biserica noastră. În cadrul acţiunilor caritative, se strâng ajutoare în alimente, haine şi bani, oferite copiilor de la Valea Plopului şi celor de la Căminul de copii nr. 20 din zona Vitan. Avem în vedere şi pe bătrânii Căminului nr. 5 din acelaşi cartier, pe care îi vizităm de ori câte ori putem“, spune părintele Constantin Pătuleanu, implicat alături de parohul bisericii, pr. Cosmin Bratu, în ajutorarea celor în nevoi.