De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Doctor Honoris Causa pentru Patriarhul României
Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca a oferit ieri, 7 decembrie, titlul de Doctor Honoris Causa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Ceremonia a avut loc în a doua zi a vizitei canonice a Patriarhului României în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, aflată în sărbătoare la împlinirea celor 90 de ani de la reînfiinţare.
Ceremonia decernării titlului onorific a avut loc în Aula Magna a prestigioasei universităţi clujene şi a adunat sute de participanţi, membri ai Senatului instituţiei de învăţământ, autorităţi locale, preoţi, cadre didactice şi studenţi. Alături de Înalt Preasfinţitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, la eveniment au participat: Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Preasfinţitul Macarie al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord şi Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.
Ceremonia a fost deschisă de rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Andrei Marga, printr-un bogat discurs în care a evidenţiat realizările pe plan academic ale universităţii clujene. Acesta a amintit personalităţile ce au vizitat instituţia de învăţământ superior din capitala Transilvaniei şi care au fost onoraţi cu distincţii, printre aceştia numărându-se Papa Benedict al XVI-lea, pe atunci cardinalul Joseph Ratzinger, şi cancelarul Germaniei Angela Merkel.
"Trebuie din nou apelat la resursele de motivare a comportamentului democratic, care ne vin din religie. Trebuie din nou creat un suflu etic printre democraţi, care n-are de unde să vină în momentul de faţă decât din această direcţie. Secularizarea, aşa cum a fost cunoscută în istorie, are nevoie astăzi de o corectură. Secularizarea nu mai trebuie înţeleasă ca o emancipare de religie, cum s-a spus mereu, până de curând. Secularizarea trebuie înţeleasă, mai curând, ca proces de învăţare complementară: religie, filosofie, ştiinţă, artă", a spus rectorul Andrei Marga.
Sufletul satului românesc
După aceasta, Înalt Preasfinţitul Mitropolit Andrei a rostit un "Laudatio". Părintele Mitropolit a elogiat personalitatea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, creionând viaţa şi realizările sale pe plan pastoral-misionar şi cultural.
"Patriarhul nostru este figura impunătoare, înţeleaptă, fermă, aşezată, senină, limpede în gânduri, uşor profetică, legată de neamul său cu pecetea şi rostul credinţei, bun până la eminent, teolog, umanist desăvârşit, în stare să renunţe la privilegiul voluntarismului, iluziei şi libertăţii exterioare, ordonându-şi viaţa în aşa fel încât lumea pe care o slujeşte să nu rămână pecetluită de greşeli care să nu se mai poată îndrepta", a subliniat Părintele Mitropolit Andrei.
Prorectorul Nicolae Bocşan a citit apoi ordinul universităţii prin care se acordă Preafericitului Părinte Patriarh Daniel titlul de Doctor Honoris Causa.
Cuvântul inaugural venit din partea Patriarhului României a evocat imaginea satului românesc, cu viaţa şi spiritualitatea unice de aici, cântate şi elogiate de marii noştri scriitori, precum Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, George Coşbuc şi alţii. Intitulat "Satul românesc, între tradiţie, supravieţuire şi speranţă", cuvântul inaugural a amintit unicitatea vieţii de la ţară, profund legată de pământ şi credinţă, dar a şi tras semnale de alarmă cu privire la stingerea lentă a satului românesc, din diferite cauze.
În prima parte a cuvântului Patriarhului României, intitulată "Spiritualitatea tradiţională a satului românesc", a expus viaţa curată, sufletească a ţăranului român, subiect pentru mii de pagini în literatura română.
"Pentru agricultor, între sămânţa semănată şi recolta scontată este o legătură spirituală, întreit-existenţială, în rugăciune, răbdare şi speranţă. Este vorba despre un timp al aşteptării, al binecuvântării şi al rodirii, pe care ţăranul îl înţelege altfel decât muncitorul sau inginerul care apasă pe buton în fabrică şi obţine imediat rezultatul", a spus Patriarhul României.
În a doua parte a cuvântului, numită "Criza actuală a satului românesc", Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat situaţia dificilă în care se află oamenii de la sat, prin criza materială şi spirituală care afectează viaţa familiilor de ţărani. Reticenţa ţăranilor faţă de asocieri şi proiecte europene, lipsa subvenţiilor, a gândirii unitare în agricultură, valorificarea insuficientă a suprafeţelor agricole sunt doar câteva probleme actuale pe care PF Părinte Patriarh Daniel le-a prezentat la Cluj. Colaborarea între preot, autorităţi locale şi şcoală pentru ieşirea din această criză, precum şi între parohiile urbane şi cele rurale se arată a fi nu doar speranţă şi dorinţă, ci un imperativ.
"Există în rândul preoţilor noştri multă dorinţă de a ajuta pe cei săraci, dar puţine mijloace de a realiza cele ce sunt necesare. Se constată tot mai mult că în satele unde un există biserică, casă parohială sau preotul nu locuieşte acolo, ci face naveta la sat, există mai multe cazuri de alcoolism, mai multă însingurare şi mai puţină solidaritate şi comuniune între oameni", a mai spus PF Părinte Patriarh Daniel.
Ultima parte a cuvântării a fost un apel la respect faţă de pământ, la dezvoltarea agriculturii ecologice, prin care arătăm preţuire faţă de darul lui Dumnezeu pentru omenire.
La final, câteva cărţi au fost oferite bibliotecii universitare, ca dar şi binecuvântare pentru cei ce se ostenesc în instituţia clujeană.