„Dorim ca acest centru să fie un simbol al spiritualităţii noastre ortodoxe româneşti“

▲ Primul centru social-cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor, situat în afara Capitalei, a fost sfinţit sâmbătă de patru ierarhi ▲ Odată cu inaungurarea noului centru, s-a deschis seria manifestărilor prilejuite de sărbătorirea a 400 de ani de atestare documentară a Mănăstirii Cernica ▲

Sâmbătă a fost inaugurat, în incinta Mânăstirii Cernica de lângă Bucureşti, Centrul social-cultural „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica“. Slujba de sfinţire a primului centru social-cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor situat în afara Capitalei a fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a fost însoţit de Înalt Preasfinţitul Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, de Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal şi de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

La finalul slujbei, Patriarhul României a subliniat rolul cultural şi social-caritativ al mănăstirilor, continuându-se astfel tradiţia Bisericii de a îmbina liturghia cu filantropia, cultul şi cultura. „Mulţumim lui Dumnezeu că ne-a ajutat ca, în această zi de 27 septembrie, să săvârşim sfinţirea acestui nou centru social-cultural - „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica“ -, organizat în clădirile fostului seminar teologic de aici, ca un semn de preocupare a noastră pentru continuarea tradiţiei sănătoase şi sfinte a mănăstirilor noastre româneşti, şi anume tradiţia de a îmbina liturghia cu filantropia, cultul şi cultura, opera duhovni-cească cu opera socială, rugăciunea cu milostenia, credinţa ortodoxă cu fapta cea bună. În acest ostrov al Mănăstirii Cernica se organizează acest centru pentru a răspunde nevoilor pe-lerinilor care vin aici şi au nevoie de cazare, de consiliere sau în-drumare duhovnicească; apoi, pentru a răspunde nevoilor oamenilor de cultură creştini care doresc să nu despartă cultura românească de cult - care este rădăcina culturii româneşti - şi care doresc să unească ştiinţa cu spiritualitatea, şi credinţa cu fapta cea bună. Dorim ca acest centru sa fie un simbol al spiritualităţii noastre ortodoxe româneşti reprezentată de marele ierarh, Sfântul Calinic de la Cernica, care, în timpul nopţii dormea puţin - de aceea nici nu avea pat, ci a murit pe scaun, rugându-se -, dar în timpul zilei era un om harnic, deschis spre activitatea misionară a Bisericii şi foarte deschis spre problemele sociale ale vremii“, a subliniat Părintele Patriarh.

„Un om care a legat tradiţia de prezent şi a deschis-o spre viitor“

În continuare, Preafericirea Sa s-a referit la activitatea şi personalitatea Sf. Ier. Calinic, care, în tradiţia lui liturgică şi filocalică era un mare conservator, iar în tradiţia lui socială şi arhitecturală, aşa cum se vede la Biserica „Sfântul Gheorghe“, care a fost facută conform pla-nului lui, a precizat Patriarhul nostru, a arătat foarte multă deschidere spre Occident. „Sfântul Calinic de la Cernica a fost re-marcat ca un om de mare sinteză şi de mare echilibru, care a legat tradiţia de prezent şi a deschis-o spre viitor. Nu s-a izolat într-o spiritualitate dezincarnată, ci s-a manifestat într-o spiritualitate întrupată în înduhovnicirea societăţii. Sfântul Calinic este un misionar luptător, un rugător de noapte şi un făp-tuitor de zi. De aceea, noi am hotărât ca acest centru să-l aibă ca ocrotitor, ca îndrumător şi inspirator pe Sfântul Calinic de la Cernica, împreună cu Sfântul Gheorghe, ardeleanul care a continuat aceasta tradiţie a isihasmului românesc, ca ucenici ai Sfântului Paisie de la Neamţ, de a lega rugăciunea cu fapta cea bună, spiritualitatea cu opera socială“, a continuat Patriarhul românilor.

Preafericirea Sa a vorbit apoi despre isihasmul românesc, pornind de la exemplul oferit de Sfântul Paisie de la Neamţ, care avea o pasiune deosebită pentru traducerea cărţilor, traducând din cărţile Sfinţilor Părinţi în timpul nopţii, iar în timpul zilei, cu cei 24 de duhovnici din Mănăstirea Neamţ - care avea aproape 1.000 de monahi - rânduia ascultările pentru mănăstire. „Isihasmul românesc n-a fost un isihasm abstract sau rupt de realitatea vieţii cotidiene, ci acest isihasm care începe cu inima, ca lăcaş de sălăşluire a Duhului Sfânt şi a Sfintei Treimi prin Duhul Sfânt se continuă prin sfinţirea locului în care locuieşte omul sfinţit prin relaţia cu Dumnezeu. Această tradiţie de sfinţire a inimii, a casei şi a lumii înconjurătoare, a mediului înconjurător, ca legătură a omului cu Dumnezeu Cel Unul Sfânt, trebuie continuată şi astăzi. Cel mai mare dar de la Dumnezeu este să avem aceste mănăstiri care continuă tradiţia sănătoasă ortodoxă românească de armonizare între rugăciune şi fapte bune. Această vedere duhovnicească a sfinţirii realităţii integrale este proprie isihasmului românesc şi, mai ales, este proprie Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica. Deci, noi am considerat că această transformare a clădirilor unui fost seminar teologic şi de continuare a operei culturale a seminarului sub forma unui centru social-cultural contituie o tradiţie nu numai frumoasă, ci şi nece-sară în actualizarea ei“, a adăugat Patriarhul.

Primul eveniment dedicat împlinirii a 400 de ani de atestare documentară a Mănăstirii Cernica

La finalul slujbei de sfinţire a noului centru, au primit distincţii de vrednicie - cu chipul Sf. Ier. Calinic de la Cernica - sponsorii, donatorii şi ostenitorii din cadrul Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care au fost implicaţi în realizarea acestui proiect.

Menţionăm că la organizarea acestui centru au contribuit în mod deosebit Arhiepiscopia Bucureştilor, Patriarhia Română, parohia „Domniţa Bălaşa“ şi mai mulţi sponsori din oraş care, la chemarea părintelui director al acestui centru nou-înfiinţat, Gamaliel Sima, şi la chemarea părintelui consilier-cultural Mihai Hau au răspuns cu multă generozitate, ajutând.

Organizat ca subunitate a Arhiepiscopiei Bucureştilor, centrul social-cultural va desfăşura activităţi social-caritabile, pastoral-educative şi cultural-misionare, precum şi activităţi de primire a pelerinilor.

Odată cu inaungurarea noului centru s-a deschis seria manifestărilor prilejuite de sărbătorirea a 400 de ani de atestare documentară a Mănăstirii Cernica, veche vatră monahală şi culturală a ţării noastre, manifestări care se vor încheia pe 3 decembrie, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Gheorghe, stareţul Mănăstirilor Cernica şi Căldăruşani.