Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Exegetul cuvintelor dumnezeiești, cinstit la Paraclisul Catedralei Naționale
Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, a fost sărbătorit miercuri, 13 noiembrie 2019, la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal. Credincioşii bucureşteni, dar şi din Maramureş sau din alte zone ale ţării au cinstit moaştele sfântului prăznuit, fiind aşezate încă din ajunul sărbătorii în pridvorul sfântului locaş de rugăciune.
În cuvântul de învăţătură rostit la finalul Sfintei Liturghii din ziua hramului, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a explicat faptul că Sfântul Ioan Gură de Aur este pomenit în Biserica Ortodoxă nu doar pe 13 noiembrie sau pe 30 ianuarie (Sfinţii Trei Ierarhi), ci de fiecare dată când este săvârşită Sfânta Liturghie alcătuită de marele dascăl, ierarh şi învăţător al lumii. „În Biserica Răsăritului doar trei părinţi sunt onoraţi cu acest titlu de «mare dascăl şi învăţător al lumii»: Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Grigorie Teologul. Iată că locul lui în istoria, învăţătura şi spiritualitatea Bisericii Răsăritene este de frunte”, a reliefat Preasfinţia Sa.
Ierarhul a subliniat că Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur nu transmitea doar dogme sau principii, ci un nou mod de trăire în conformitate cu învățăturile evanghelice, „care constituiau temelia vieţii sale intelectuale, preoţeşti şi duhovniceşti”. Referitor la interpretările textelor scripturistice realizate de Sfântul Ioan Hrisostom, a precizat că „fiecare frază a Sfântului Ioan surprinde prin sprinteneala inteligenţei şi imaginaţiei sale adâncuri ale descoperirii lui Dumnezeu făcute lumii prin cuvintele Scripturii”.
În continuare, Preasfinţia Sa a spus că Sfântul Ioan a fost numit „Gură de Aur” încă din timpul vieţii, pentru talentul său, dar şi pentru frumuseţea şi adâncimea cuvântărilor. „Predica foarte frumos, iar biografii lui spun că niciodată nu vorbea mai puţin de două ore. Nici un creştin nu pleca în timpul predicii. Atât de frumoase, de înălţătoare, de adânci, de emoţionante şi de profunde erau cuvântările lui. Erau sărbători când vorbea de trei sau patru ori în aceeaşi zi. Credincioşii mergeau acasă pentru a hrăni copii şi îngriji animalele şi se întorceau din nou la biserică pentru a-l mai asculta încă o dată pe Ioan Gură de Aur. Peste 800 de cuvântări se păstrează astăzi de la el. Acum, în anul dedicat traducătorilor de cărţi bisericeşti, putem spune că întreaga operă a Sfântului Ioan Gură de Aur stă la îndemâna noastră, fiind tradusă în limba română (...). Orice cuvântare a sa, dogmatică, exegetică, pastorală, misionară sau polemică, întotdeauna era dublată de o parte morală. El a dorit ca păstoriţii săi să fie oameni care nu doar să cunoască învăţătura creştină, ci să o practice, să facă din ea legea fundamentală a vieţii lor”, a subliniat Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul.
Procesiune și priveghere în ajunul sărbătorii
Programul manifestărilor dedicate hramului de toamnă al Paraclisului Catedralei Naționale a început marți, în ajunul sărbătorii, la orele prânzului, prin săvârșirea slujbei Acatistului Sfântului Ioan Gură de Aur. Bucuria duhovnicească a continuat seara, prin săvârșirea slujbei Privegherii de un ales sobor de slujitori la Altarul de vară al paraclisului.
La sfârșitul slujbei Vecerniei cu Litia, soborul de clerici și credincioșii prezenți au mers în procesiune cu racla ce conține moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur, care a fost așezată apoi spre închinare.
La final, părintele arhimandrit Chiril Lovin de la Mănăstirea Antim a rostit un cuvânt de învățătură în care le-a vorbit pelerinilor prezenți despre viața și virtuțile Sfântului Ioan Gură de Aur. De asemenea, a amintit că în anul 2006, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a rânduit ca în ziua de prăznuire a sfântului, 13 noiembrie, să fie sărbătorită „Ziua Bibliei”, pentru că Ioan Gură de Aur a fost cel mai mare exeget al Sfintei Scripturi.
Părintele arhimandrit Paisie Teodorescu, vicar patriarhal administrativ, a vorbit despre ajutorul și ocrotirea Sfântului Ioan Gură de Aur pe care credincioșii le simt la Paraclisul Catedralei Naționale. „În cuvântul rostit cu ocazia sfințirii paraclisului, atunci când a fost așezat sub ocrotirea Sfântului Ioan Gură de Aur, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că acest al treilea ocrotitor, după Hristos Domnul Cel Înviat și Maica Domnului, va ajuta la întărirea credinței credincioșilor și la edificarea Catedralei Mântuirii Neamului. Acum, după 8 ani, vedem că acest cuvânt se împlinește, vedem alături catedrala edificată, precum și catedrala din sufletele oamenilor care s-au format aici. De asemenea, vedem și împlinirea cuvântului Preafericirii Sale că Sfântul Ioan va fi un ajutător al binefăcătorilor, rugătorilor și al lucrătorilor Catedralei Mântuirii Neamului”, a spus părintele arhimandrit Paisie Teodorescu.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Anastasis” al Paraclisului Catedralei Naționale.