Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Fidelitate în cinstire față de Ocrotitorul Capitalei

Fidelitate în cinstire față de Ocrotitorul Capitalei

Un articol de: Diac. Alexandru Briciu - 29 Oct, 2018

Sărbătoarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale a culminat sâmbătă, 27 octombrie, cu săvârșirea Sfintei Liturghii de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu un sobor de ierarhi români și străini, în cinstea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Zeci de mii de pelerini din întreaga țară au avut prilejul, de-a lungul celor 5 zile de pelerinaj, să aducă închinare Sfântului Cuvios Dimitrie și Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, ale cărui sfinte moaște au fost aduse anul acesta în Capitală.

În cuvântul de învățătură rostit după citirea pericopei evanghelice, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat pilda de viețuire în rugăciune a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou: „A trăit mai întâi ca păstor de vite și apoi retras într-o peșteră unde se afla o mănăstire. Acolo a intensificat viața de rugăciune, duhovnicească. A trăit într-o mare discreție și smerenie. S-a rugat mult, a postit mult și a ajuns la o desăvârșire a sufletului încât avea mai mare bucurie de a trăi în singurătate decât printre oameni. După cele ce sunt scrise în viața lui, el a trăit în secolul al 13-lea, în timpul țaratului, regatului sau imperiului româno-bulgar, și a avut o viață de rugăciune, de pocăință. Sfântul Dimitrie cel Nou și-a făcut din rugăciune un mod de viețuire. Se spune că era atât de sensibil și de milos, încât odată, din greșeală, a călcat cu piciorul pe un pui de pasăre și l-a strivit, și a postit și s-a rugat foarte mult timp și umbla cu piciorul respectiv desculț și vara, și iarna, ca semn de pocăință și de regret, de părere de rău pentru neatenția sa”.

Preafericirea sa a vorbit și despre istoricul așezării cinstitelor moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou în Catedrala Mitropolitană din București, devenită din 1925 Catedrală Patriarhală. „Sfântul Dimitrie cel Nou are moaștele în București începând cu anul 1774. La sfârșitul războiului ruso-turc, generalul rus Saltîkov, trecând prin Bucu­rești, voia să ducă moaștele din Bulgaria, de la Mănăstirea Basarabov, la Lavra Peșterilor din Kiev. Totuși, la un moment dat, românii l-au rugat să lase moaș­tele ca semn de mângâiere pentru multele daune pe care le-a pricinuit războiul dintre anii 1769 și 1774. Un om înstărit, Hagi Dimitrie, a oferit o anumită sumă de bani generalului pentru ca să lase aici, la București, spre cinstire, moaștele Sfântului Dimitrie. Din 1774, moaștele lui se află în această catedrală. Deși în timpul comunismului biserica ajunsese în pericolul de a fi dărâmată pentru ridicarea unei statui a conducătorului din vremea respectivă, totuși, Sfântul Cuvios Dimitrie a păzit, a păstrat, a ocrotit această biserică și astăzi moaștele lui se află tot în locașul în care au fost depuse în 1774”, a spus Preafericirea Sa.

Pelerinajul arată că suntem călători pe pământ

În continuare, Patriarhul României a vorbit despre aducerea în procesiune la hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale a moaș­telor Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, de la a cărui mutare la cereștile locașuri s-au împlinit 150 de ani. „Sfântul Calinic de la Cernica a fost un monah foarte smerit, evlavios, un om al rugăciunii și în același timp un om foarte milostiv. Tot ce avea oferea Bisericii și săracilor. De aceea, spre sfârșitul vieții, a spus: «După moartea mea, să nu căutați argint și aur, pentru că le-am dat săracilor». El a construit 7 biserici: 4 de mănăstire și 3 de mir. A trăit toată viața sa în smerenie și milostenie. Când nu mai avea bani să ajute săracii, se împrumuta la alții ca să-i ajute pe cei nevoiași. Sfântul Calinic de la Cernica era și un om erudit, care a studiat, era foarte bine informat cu privire la ce se întâmplă în societate și a fost un fervent militant pentru Unirea Principatelor Române. Și-a dat seama că acolo unde este unire, este și putere, și demnitate. Era un foarte bun organizator și era pasionat de construirea de biserici. Avea o înclinație spre arhitectură. Totdeauna, la sfârșitul construirii bisericii, urca pe acoperiș și punea cheia de boltă. Ieri a fost pusă bolta pe clopotnița mare de la noua catedrală, și spuneam că Sfântul Calinic, fiind în București, a dat o mână de ajutor, pentru că era obișnuit să finalizeze lucrările la mănăstiri”, a amintit Patriarhul României.

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre înțelesul și folosul pelerinajului. „Pelerinajul ne arată că «nu avem aici cetate stătătoare» pe pământ. Pelerinajul arată con­știin­ța că suntem trecători, călători pe pământ și că totul trece repede și trecem și noi. Pentru că totul este trecător în jurul nostru, dorim o cetate netrecătoare, veșnică. Aceasta este Împărăția lui Hristos, care nu va avea sfârșit. Când trecem prin lumea aceasta, avem șansa să lăsăm în jurul nostru lumină sau întuneric. Lăsăm lumină prin credință, prin pocăință, prin rugăciune și prin fapte bune. Oricât de multe lucruri materiale am adunat în jurul nostru în lumea aceasta, nu luăm nimic cu noi din cele pe care le-am adunat. Și-atunci ce luăm cu noi, trecători prin lumea aceasta trecătoare? Doar ce am adunat în sufletul nostru. Acestea sunt comorile pe care le ducem în ceruri: lumina pe care am adunat-o în sufletul nostru prin credință, prin pocăință, prin rugăciune, prin împărtășirea cu Sfintele Taine, prin milostenie, prin faptele bune. Această lumină o luăm cu noi în sufletul nostru”, a spus Preafericirea Sa.

Veșmânt al moaștelor Sfântului Dimitrie pentru Mănăstirea Basarabov

La finalul Sfintei Liturghii, Patriarhul României a vorbit despre evlavia credincioșilor bulgari pentru Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ale cărui cinstite moaște au fost adăpostite o vreme în Mănăstirea Basarabov. La solicitarea Mitropolitului Naum, Preafericirea Sa a oferit un veșmânt care a acoperit moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie în Catedrala Patriarhală din București pentru noua biserică a Mănăstirii Basarabov. De asemenea, Preafericirea Sa i-a oferit Mitropolitului Naum de Ruse o icoană cu chipul Sfântului Cuvios Dimitrie și o cruce de binecuvântare confecționată în Atelierele Patriarhiei Române. „Înaltpreasfințitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse, are în eparhia sa Mănăstirea Basarabov, unde au fost o vreme moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. Patriarhia Română i-a oferit, cu mai mulți ani în urmă, o icoană în care se află și un fragment din moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie. În ultima vreme, la mănăstirea respectivă a fost zidită o biserică nouă și Înaltpreasfinția Sa a solicitat un veșmânt care a acoperit moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, pentru a-l purta în procesiune la diferite biserici. De asemenea, dorim să oferim și o icoană cu chipul Sfântului Dimitrie cel Nou, ca să fie purtată atunci când se merge în pelerinaj cu veș­mântul Sfântului prin parohii”, a spus Preafericirea Sa. Actul de donație al veșmântului Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou pentru noua biserică a Mănăstirii Basarabov a fost citit de părintele consilier patriarhal Michael Tița, în limba română, și de părintele Kiril Sinev, în limba bulgară.

Mulțumiri celor care au ajutat la organizarea hramului

În încheiere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat mulțumiri în mod deosebit tuturor celor care au ajutat la organizarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale: ierarhii slujitori la slujbele din zilele precedente și împreună-slujitori la slujba de hram; Primăria Municipiului București și direcțiile din subordine; Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic; Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București; Direcția Generală de Poliție a Municipiului București; Brigada Rutieră Bucu­rești; Poliția Locală a Municipiului București; Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4; Secția 14 Poliție București; Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București-Ilfov; Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD); Serviciul de Ambulanță Bucu­rești-Ilfov; Societatea Națională de Cruce Roșie din România; Inspectoratul Școlar al Municipiului București; membrii Permanenței Consiliului Național Bisericesc; membrii Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor; clericii slujitori de la Catedrala Patriarhală; coralele care au înfrumusețat slujbele religioase; protoieriile și parohiile din Arhiepiscopia Bucureștilor; monahii și monahiile din mănăstirile și schiturile eparhiei; Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române; Mănăstirea Radu Vodă; Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucu­rești; Seminarul Teologic „Nifon Mitropolitul” din București; Seminarul Teologic „Sfânta Filofteia” de la Mănăstirea Pasărea; Asociația Studenților Teologi Ortodocși; Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români; Aso­ciația Studenți pentru Viață; Liga Tineretului Creștin Ortodox, filialele București, Ilfov și Prahova; Apa Nova București; compania Maspex România SRL pentru apa minerală oferită pelerinilor; 30 de diaconi voluntari care au condus pelerinii de la punctele de intrare în Capitală spre Catedrala Patriarhală și spre spațiile de cazare; voluntarii care au contribuit la buna desfășurare a hramului. Patriarhul României a adresat în mod deosebit mulțumiri zecilor de mii de pelerini care prin răbdarea, ­evlavia și dragostea față de Biserică și de sfinții lui Dumnezeu au arătat credință vie, stăruitoare și au adus multă frumu­sețe și bucurie hramului Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou.

La slujba hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale au participat: Viorica Dăncilă, prim-ministrul României; Paul Stănescu, vicepremier și ministrul dezvoltării regionale și administrației publice; Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene; Natalia Intotero, ministru pentru românii de pretutindeni; Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte; reprezentanți ai autorităților centrale și locale; prof. univ. dr. Romiță Iucu, prorectorul Uni­versi­tății din București; prof. univ. dr. Marian Preda, președintele Senatului Universității din Bucu­rești. Răspunsurile liturgice la Sfânta Liturghie au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, dirijată de pr. lect. dr. Stelian Ionașcu.

Sobor de ierarhi ortodocși la praznicul Sfântului Cuvios Dimitrie

Din soborul de ierarhi care s-au rugat împreună cu Patriarhul României la Sfânta Liturghie săvârșită în Altarul de vară din apropierea Catedralei Patriarhale au făcut parte: IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei; IPS Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului; IPS Părinte Naum, Mitropolit de Ruse (Patriarhia Bulgară); IPS Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului; IPS Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei; IPS Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului; IPS Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor; IPS Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale; IPS Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal; IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; IPS Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei; IPS Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului; IPS Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului; IPS Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului; IPS Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei; IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; IPS Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului; PS Părinte Qais, Episcop de Erzurum (Patriarhia Antiohiei); PS Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor; PS Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului; PS Părinte Sofronie, Episcopul ortodox român al Oradiei; PS Părinte Iustin, Episcopul ortodox român al Maramureșului și Sătmarului; PS Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei; PS Părinte Antonie, Episcop de Bălți; PS Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud; PS Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei; PS Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului; PS Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; PS Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei; PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria; PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei; PS Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord; PS Părinte Mihail, Episcopul ortodox român al Australiei și Noii Zeelande; PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal; PS Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal; PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor; PS Părinte Ilarion Făgărășeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului; PS Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei; PS Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al ­Arhiepiscopiei Aradului.

Slujba Privegherii la Altarul de vară

Slujba Privegherii Sfântului ­Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, a fost oficiată vineri, 26 octombrie, la Altarul de vară de pe Colina Patriarhiei, de Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Sute de pelerini de pe Colina Bucuriei s-au rugat vineri seara la această slujbă deosebită care a prefațat Liturghia arhierească solemnă din ziua de prăznuire a Ocrotitorului Bucureștilor. În cadrul slujbei, IPS Părinte Mitropolit Andrei a vorbit despre nevoia de a urma modelul de nevoinţă oferit de Sfântul Cuvios Dimitrie în societatea contemporană secularizată. „Într-o lume subjugată de plăcere, într-o lume în care este o anumită repulsie faţă de nevoinţă, faţă de post, faţă de metanii şi faţă de celelalte acte de pocăinţă, este foarte greu să vorbeşti de răstignire duhovnicească. Şi totuşi, după îndemnul Mântuitorului Iisus Hristos, noi facem lucrul acesta. Viaţa Părintelui nostru Dimitrie cel Nou este exemplul absolut de răstignire duhovnicească. El este model într-o lume postmodernă comodă şi cu repulsie faţă de nevoinţă. El nu s-a uitat la trup, căci este trecător, ci a purtat grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Nevoinţa nu slăbeşte firea, ci dimpotrivă, nevoinţa întăreşte firea credinciosului, întăreşte firea călugărului. Dacă, în percepţia comună a oamenilor laicizaţi, postul, rugăciunea, nevoinţa dărâmă sau distrug firea, dimpotrivă, în spiritualitatea creştină, nevoinţa întăreşte firea. Nevoitorul omoară moartea din el, nu viaţa din el”, a reliefat Înaltpreasfinţia Sa. Ierarhul a mai explicat că, în nevoinţa creştinului, un rol important îl au aducerea aminte de moarte, aducerea aminte de judecată, aducerea aminte de rai şi aducerea aminte de iad. „Zice Sfântul Andrei Criteanul aşa: ne răstignim împreună cu Hristos cu ajutorul a patru cuie duhovniceşti. Şi acestea sunt: aducerea aminte de moarte, aducerea aminte de judecată, aducerea aminte de rai şi aducerea aminte de iad. Acestea sunt patru realităţi care ne pironesc pe Crucea lui Hristos, ­ajutându-ne să facem o ­răstignire duhovnicească”, a mai spus ierarhul. Cântările din cadrul slujbei Privegherii au fost oferite de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, dirijat de arhid. Mihail Bucă. (Arhid. Ştefan Sfarghie)