Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Hramul Catedralei Episcopale din Huşi

Hramul Catedralei Episcopale din Huşi

Galerie foto (6) Știri
Un articol de: Silviu Dascălu - 01 Iul, 2020

Catedrala Episcopală din Huşi şi-a sărbătorit hramul istoric în 29 iunie, ziua de pomenire a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. În această zi de praznic, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. 

Evenimentele dedicate hramului au debutat în ajun prin slujba Privegherii săvârşită de Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, înconjurat de un sobor de slujitori, informează Biroul de presă al eparhiei. A doua zi, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan, împreună cu Preasfinţitul Părinte Ignatie, chiriarhul locului, Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, şi Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. 

Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Macarie Ieromonahul” din Suceava.

Credincioşii, prezenţi în număr mare, au avut posibilitatea să participe la Sfânta Liturghie respectând recomandările privitoare la distan­ța­rea fizică. În acest sens, încă din ziua precedentă, tinerii voluntari ai Asociaţiei „Filantropia Ortodoxă“ Huşi au marcat prin flori desenate pe asfalt şi prin cărămizi aşezate în spaţiile verzi locul fiecăruia în curtea Catedralei Episcopale. De asemenea, pelerinii s-au putut ruga la icoana relicvar a Sfinților Apostoli Petru și Pavel și la moaștele Sfintei Mari Muce­nițe Chiriachi, care au fost așezate într-un baldachin special, în curtea catedralei. 

După citirea Sfintei Evanghelii, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan a rostit un cuvânt de învăţătură, în care a extras din epistolele soborniceşti ale Sfântului Apostol Petru îndemnuri privitoare la modul în care trebuie să ne trăim libertatea, indicând şi sursa reală de încurajare şi de răbdare de care avem nevoie în această perioadă: „Cinstirea sfinţilor se împlineşte cunoscându-le viaţa şi urmându-le cuvântul. În vremuri precum cele pe care le trăim, avem mare nevoie de două lucruri: de mângâiere, ca să nu cădem în descurajare, şi de răbdare multă, ca să treacă valul. De unde luăm această mângâiere şi duhul răbdării? Din Sfânta Scriptură pe care Sfântul Apostol Pavel o numeşte «izvor de mângâiere şi de răbdare».

«Binecuvântat fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Care, după mare mila Sa, prin învierea lui Iisus Hristos din morţi, ne-a născut din nou, spre nădejde vie, spre moştenire nestricăcioasă şi neîntinată şi neveştejită, păstrată în ceruri pentru voi» (I Petru 1, 2-3). Primim în viaţa noastră tot felul de îndemnuri şi sfaturi ca, în libertate, să alegem. Ni se spune adesea că viaţa noastră se desfăşoară doar aici, pe pământ, că viaţa se sfârşeşte la mormânt, că totul se petrece aici şi se cuvine a trăi această viaţă, pentru că este scurtă, iar după mormânt nu ar mai fi nimic.

Sfântul Apostol Petru ne spune că avem «nădejde vie», «o moştenire nestricăcioasă în ceruri». Viaţa de pe pământ este doar prima parte a vieţii noastre, cea adevărată şi deplină începe după trecerea noastră prin această lume. Ascultând vocea celor dintâi, trăim ca şi când Dumnezeu nu ar exista. Aceasta este secularizarea. Să trăieşti ca şi cum Dumnezeu nu ar exista, ca şi cum nu ar fi veşnicie, ca şi cum rolul Bisericii este de tăgăduit, iar Scriptura nu ar spune adevărul. Alegerea este a noastră. Ascultăm de cei care ne spun că totul este aici sau de Sfânta Scriptură - izvorul mângâierii şi al răbdării - că cetatea noastră cea adevărată nu este aici, ci în ceruri?”

Totodată, Părintele Mitropolit Teofan a vorbit despre modul în care duhul lumii de astăzi, sub aparenţa libertăţii fără responsabilitate, încearcă să se insinueze în viaţa fiecăruia:

„Ni se oferă, de cele mai multe ori, în viaţa obişnuită, hrană chimizată, băutură prefăcută, frumuseţe contrafăcută. Acest simulacru de frumuseţe devine o frumuseţe luciferică, adică doar aparenţa unei frumuseţi, şi mult duh găunos în realitate. Ni se amintesc tot felul de lucruri pe care ar trebui, după dorinţa lor, să le îmbrăţişăm cu grabă: să supunem copiii noştri la educaţia sexuală în şcoli, să acceptăm tot felul de forme de căsătorie, să acceptăm sinuciderea asistată, pentru că bătrâneţea este grea - iată ce ne şopteşte, ca un cântec de sirenă, duhul acestei lumi, ca noi să ne aruncăm disperaţi întru adâncuri. În faţa acestei perspective, Sfântul Apostol Petru ne propune «laptele cel duhovnicesc şi neprefăcut». Ce înseamnă acestea? Înseamnă Pâinea cea spre fiinţă, Apa cea Vie - Hristos Domnul. Euharistia, rugăciunea şi familia proprie sunt cei trei stâlpi care ne ajută să nu fim luaţi de valul acestei lumi. Cel mai mare dar al lui Dumnezeu este libertatea pe care omul o dobândeşte mărturisind Adevărul. Diavolul doreşte ca cel mai mare dar să îl transforme în libertate neasumată corespunzător - tirania libertăţii.

Libertatea cea adevărată este dobândită în relaţie cu Domnul Hristos, când omul primeşte putere să domnească peste patimi”.

La finalul Sfintei Liturghii, în cuvântul de mulţumire, Părintele Episcop Ignatie a caracterizat slujba hramului Catedralei Episcopale din Huşi ca fiind un moment de tihnă sufletească şi un prilej de a deveni oameni frumoşi: „Momentele de har, de multă tihnă sufletească şi de bucurie pe care ni le dăruieşte Dumnezeu, cu atâta îmbelşugare, în cadrul Sfintei Liturghii, ne îndatorează să Îi aducem slavă. Îi mulţumim Domnului pentru ceasurile când, fiecare în parte am decis să devenim mai frumoşi. Omul care se roagă decide să devină un om frumos. Învăţăm de la Sfântul Apostol Petru fervoarea credinţei, iar de la Sfântul Apostol Pavel intensitatea slujirii şi a propovăduirii cuvântului lui Dumnezeu. Sfinţii Apostoli să ne inspire să fim trăitori autentici şi martori frumoşi ai lui Hristos într-o lume care abdică de la valorile perene ale Evangheliei!”

Totodată, Preasfinţia Sa a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan pentru dragoste, pentru osteneală şi pentru bucuria cu care a venit la hramul Catedralei Episcopale, mărturisind disponibilitatea pe care, permanent, Înaltpreasfinţia Sa a manifestat-o faţă de Episcopia Huşilor.

Ierarhul Huşilor a adresat mulţumiri şi Preasfinţitului Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, şi Preasfinţitului Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, pentru împreuna slujire.